Reuniune

Reuniune

Ascuns printre brazi înalți

Muntele expiră a iarnă,

Iar fulgii de vânt purtați

Peste el stau să se aștearnă.

 

Dinspre falnica-i figură

Se-ntrezăresc culmi înghețate

Ce sporesc fără măsură

Când privirea le străbate.

 

Însă bravul râu nu știe

Ce-i aia tremurătură

Susurul său – melodie –

Lin șoptește că-n natură

 

Nu există frig prea aprig

Nici o vreme prea geroasă

Ci doar simțământul tainic

Ce le spune că-s acasă.

Autor: Acostăchioaei Ana-Maria

Imaginea este proprie.

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.