Daniel Goleman – Inteligența Ecologică. Cunoaște costul ascuns al fiecărui produs cumpărat și cum influențează acesta lumea în care trăim

  Inteligența ecologică, privită de către Daniel Goleman ca „abilitatea noastră de a ne adapta la nișa noastră ecologică” (pag. 40) se poate dezvolta la nivel individual, întrucât „psihologii consideră în mod convențional inteligența drept o caracteristică a individului” (pag. 44). Totuși, acest tip de inteligență devine eficient numai la nivel colectiv – un singur om care și-a dezvoltat o formă de inteligență ecologică și încearcă să o pună în aplicare are puține șanse de izbândă fiind înconjurat de miliarde de…

0 Comments

Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Nu ne-ar fi de nici un folos această carte, spune Aristotel, dacă nu ne-ar ajuta să devenim virtuoși (1103b). Și de ce să devenim virtuoși? Virtutea este calea supremă către fericire, fericirea fiind activitatea conformă cu virtutea (1098b). Fericirea este binele perfect, suprem, scop în sine căci nu vrem fericirea sau binele pentru altceva, în schimb sănătatea, plăcerea, inteligența, onoarea le vrem pentru a fi fericiți (1097 a,b). Și nu este îndeajuns să vrem doar plăcerea sau inteligența pentru ele însele?…

4 Comments

Scrisorile lui Seneca – A doua parte

  La începutul anului trecut, publicam o recenzie a „Scrisorilor către Lucilius (Vol. 1)”, scrisori pe care Seneca i le-a trimis prietenului său Lucilius, undeva în jurul anilor 65 după Hristos, perioadă în care ultimul menționat era procurator al Siciliei. Primul volum conține 80 dintre aceste scrisori, motiv pentru care recenzia mea anterioară este mai degrabă o prezentare pe larg a cărții, în cadrul căreia am încercat să punctez temele de corespondență dintre Seneca și Lucilius, dar și să identific o…

1 Comment

Cunoașterea la Kant, în „20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant” de Mircea Flonta

Una dintre facultățile implicate în cunoaștere este rațiunea, privită de către Kant ca o „instanță supremă care decide asupra tuturor pretențiilor ce privesc cunoașterea” (pag. 14) și care se supune doar legilor pe care și le dă ea însăși. Rațiunea este o facultate a ideilor, idei pe care filozoful le diferențiază de cunoștințele propriu-zise, obținute de celelalte două facultăți ale cunoașterii: sensibilitatea și intelectul. Deși suverană, rațiunea umană are puteri limitate – „ele nu sunt pe măsura celor mai înalte aspirații…

4 Comments