Cu Ernesto Sabato Sabato după îngerul adâncurilor ,,Abaddon, Exterminatorul’’

Sabato nu face compromisuri cu cititorul parazit, condus de nas de cărțile facile, bune de umplut timpul, asezonate cu sentimente, siropuri, dureri, bucurii întinse pe ața narativă, cât mai clare cu putință, pentru că în ultima vreme mulți cititori nu pricep mai mult decât ce se întâmplă într-un film american, de obicei comercial. Sabato coboară în adâncuri, experiența cărții lui este ca o realitate bântuită mereu de vise, ca un uriaș vis fragmentat de ceea ce par a fi niște realități.…

0 Comments

Patria (ne)uitată a locotenentului Schreiber reamintită alături de Andreï Makine

Eroii se prăbușesc în moarte, dar triumfă prin amintirea lor. Dar oamenii îi uită, eroii fiind învinși încă o dată. Eroii supraviețuitori trăiesc intens această uitare, deși ei sunt prezenți în carne și oase, oamenii vor să uite războiul, suferința și ororile trecutului, vor cumva firesc să-și redobândească bucuria de a viețui. Să fie vorba doar de această bucurie de a viețui ca sursă a uitării? Sau este vorba și de: ,,milioane de…clone fără număr de femei și de bărbați etalând…

0 Comments

Andreï Makine amintind de ,,Franța pe care uităm s-o iubim’’

Istoria Franței a fost făurită de oameni ce credeau în vocația supranaturală a Franței (Bernanos), o Franță ideală pentru un străin face un contrast puternic cu urâțenia actuală, cu materialismul ,,civilizaților’’ îmbuibați. Voltaire, Proust, Camus, forța ideilor, rațiunea, spiritul, eleganța, galanteria, moda, vinul, sutele de feluri de brânză, inexprimabilul și inexplicabilul farmec al Franței (Julien Green)…stau pe cântarul judecății cu francezii numiți ,,brânzeturi’’ de către imigranți, imigrația un eșec cu cartiere incendiate, cu francezi bătuți și omorâți de oaspeții neintegrați, ce-i…

0 Comments