Letea, o pădure dincolo de poveste

Letea am cunoscut-o întâi prin povestea scrisă despre ea într-un manual de română, probabil a lui Traian Coșovei. Imaginile stârnite în mintea mea de acea narațiune s-au păstrat în trecerea anilor iar întâlnirile cu pădurea Letea au depășit povestea ei și imaginația mea. În satul Letea și în pădurea Letea timpul a stat în loc. Se învârtește în cerc pe ulițele nisipoase, pe cărările din nisip, printre ierburile, arbuștii, copacii înfipți în nisip.

Verdele și albul sidefiu sunt dominante în Pădurea Letea, unde caii părăsiți de localnici, sălbăticiți, te privesc curios de parcă s-ar mira că bipedele care au rupt legământul domesticirii și însoțirii mai sunt interesate de ei, caii întorși la sălbăticia de dinaintea timpului omului.

Această anulare a sensului curgerii timpului, de reîntoarcere la sălbăticia de dinainte a naturii unde pădurile cresc pe fundul mărilor retrase, pare să țină pe loc și priveliștea locuirii omului.

Fiindcă lumea oamenilor din vecinătatea Pădurii Letea pare a fi din alt timp și oricine calcă acolo poate experia și înțelege această zăbovire a timpului și a schimbărilor ce târăsc ca-ntr-un șuvoi, uneori ca-ntr-un tăvălug, existențele umane. Pe nisip, cândva fund al mării eterne, s-a ivit o pădure, au apărut oameni, caii s-au întors în lumea lor de dinaintea domesticirii, un călugăr solitar își face mănăstire și iernează în chilie cu un șarpe, timpul zăbovește risipindu-se precum valurile pe malul nisipos.

Centrul acestei tocmiri pare a fi Pădurea Letea ce nu are locul ei în nici o poveste, depășindu-le pe toate, cu stranietatea sa, cu aerul său neobișnuit, părându-i-se așa trecătorului, dar nu copacilor, ierburilor, cailor, nisipului ce sunt acolo pentru totdeauna, neluând seama sau privind cu mirare bietele bipede hrănite cu imagini și senzații, rătăcind în lume până la pieire, amăgindu-se cu progrese și siguranțele unor temelii aparent solide, fără a se înfige în pământul nisipos precum copacii înălțați spre cer din Pădurea Letea.

scris de Cătălin Spătaru