Tagore: mecanismul naționalismului folosit de aparatul statului, de angrenajul politico-economic în carnavalul materialismului extins din Apus până în Răsărit

Națiunea este fenomenul oferit de o populație când urmărește un scop mecanic. Națiunea Apusului, Europa fiind „o singură țară împărțită în mai multe țări”, și-a înfipt mecanismul națiunii în India. India nu este o țară, ea este un continent ca și America. Ca în America, India trebuie să găsească unitatea pentru popoare și rase diferite. Politicul și economicul impun mecanismul națiunii, însă națiunea a făcut mult rău Indiei, fiind pricina multor suferințe. Puterea politică și productivitatea economică au găsit în națiune…

0 Comments

,,Pascal și (anti)filosofia’’ de Vincent Carraud

A vrea să dovedești existența lui Dumnezeu este la fel de fără sens precum recunoașterea lui Isus ca rege în geometrie sau a-l considera pe Arhimede prinț în politică. Mai mult, dovezile metafizice interzic accesul la cel pe care vor să-l dovedească și să-l ajungă prin dovezi. Libido sciendi, curiozitatea, impulsionează căutarea de a dovedi existența lui Dumnezeu. Libido sciendi vrea să-l facă evident pe Dumnezeu prin reușita dovezilor. Orgoliul, superbia, este al doilea impuls: de la ego-ul meu, prin cogitatio…

0 Comments

Pierre Manent despre ,,rațiunea națiunilor’’: ,,umilirea reglementată’’ a națiunii europene, artificiul european și negarea creștinismului Europei

Națiunea surpată și Turnul Babel occidental Națiunea, ca matcă unde omul european a progresat, ca loc unde omul, chiar cosmopolit, s-a format, construcția națiunii se surpă. Există ideea ispititoare în Europa că omenirea se îndreaptă spre o unificare. Omul format în democrație vede mereu asemănătorul, spune Tocqueville, această tendință îndrumând spre un umanitarism, ce-l consideră pe celălalt un același, un asemănător cu mine, aducând a indiferență cu privire la ce ne separă. Un umanitarism confuz cu privire la diferențe este refugiul,…

1 Comment

Claude Lévi-Strauss cercetând ,,Supliciul lui Moș Crăciun’’ în libertas decembris  

În 1951, când încă Bisericile creștine se împotriveau sărbătorii americane a Crăciunului, socotind-o sărbătoare păgână, un Moș Crăciun a fost ars în fața a 250 de copii creștini. Fără știință, reprezentanții bisericii intrau cu acest autodafé în continuarea firească a unei istorii sincretice a Crăciunului. Toamna, când împărăția nopții și a întunericului invadează ziua, alungând lumina, când ciclul vieții se încheie în moarte, copiii costumați în fantome și schelete nu le dau pace adulților, până când nu le fac daruri (exemplu…

0 Comments

Dmitri Merejkovski despre ,,Rusia bolnavă’’

În Rusia este o ,,teribilă voință de coborâre’’, rușii se cred poporul noii Rome purtători de Hristos dar de fapt ei sunt vânzătorii de Hristos, Rusia nu este învierea celei de a treia Rome, ci un mort care bocănește în capacul sicriului. Rusia este înmormântată de rușii, care aruncă țărână pe ea pumn după pumn, până s-a făcut o movilă și o cruce. Rusia este o sămânță ce putrezește, nu moare pentru a învia. După Revoluția din 1905, cuvintele lui Merejkovski…

0 Comments

,,Nuditatea’’ lui Giorgio Agamben sau dez-văluiri despre creație, mântuire, contemporan, K., fantome, identitate digitală, trupuri goale, înviate, boulimos…

Nu mai este nimic de zis, când opera are în ființa ei fără vreun rest creația și mântuirea într-o coincidență, contopind opera creatoare a îngerului cu mântuirea făcută de profet, nemafiind nimic de izbăvit de către profet, nimic de creat de către înger. Când îngerul creator se plânge de lipsurile creației devine profet, când poetul se tânguie asupra creației creează profeția critică sau face filosofie. Filosofia și critica au moștenit lucrarea religioasă a mântuirii, care fusese preluată deja de exegeza sacră.…

0 Comments

,,Apariții’’ nocturn-numinoase la Aniela Jaffé

,,Nocturn-numinoase’’ sunt aparițiile, niște ,,fapte psihice’’, nu doar narațiuni fantastice, în care omul experiază misterul, experiențe povestite din care psihologia abisală dobândește noi cunoștințe, dar și posibilitatea pentru orice cititor să frângă monotonia cotidianului, să abandoneze iluzoria siguranță. Nocturn-numinosul, pomenit de C.G. Jung în august 1957, prefațând cartea Anielei Jaffé, aduce aminte de ,,pasiunea nopții’’ la Jaspers ce dizolvă, distruge, suprimă ordinea zilei. Suprimări temporare în care eternitatea pare să fie cunoscută pentru o clipă, în care spațiile sunt depășite, în…

1 Comment

,,Fascismul în epoca sa’’: Nolte despre Action Française și Maurras

Socotind apariția marxismului în prelungirea Revoluției Franceze, iar fascismul fiind antimarxist, fasciștii au polemizat și luptat contra tradiției revoluționare, tradiție având ca origine Revoluția Franceză din 1789. Pentru Mussolini doctrina fascismului trebuie construită contra acestei tradiții revoluționare în care Lenin și revoluționarii comuniști se includeau. În curentul contrarevoluționar este inclus și Charles Maurras, el situându-se în continuarea predecesorilor săi: de Maistre, Comte, Renan, Taine... Joseph de Maistre consideră Revoluția Franceză radical malignă și respingătoare, diabolică, înlocuind regnum dei cu regnum hominis.…

0 Comments

Isus: Bart Ehrman versus Brant Pitre în ,,Cum a devenit Isus Dumnezeu’’ și ,,Fiul lui Dumnezeu? Pledoarie pentru Isus’’

Pledoaria pentru Iisus a lui Brant Pitre este și o critică la adresa lui Bart Ehrman, a teoriei telefonului fără fir despre Evanghelii și mai ales a considerării lui Isus ca profet apocaliptic transformat după înviere în Fiul lui Dumnezeu prin ,,preamărire’’ sau ,,apoteoză’’, cum ar spune Moshe Idel în cartea sa despre Fiul/fiii lui Dumnezeu. Discuția se poartă, așa cum s-a purtat de milenii, în jurul scrierilor rămase, presupuse a fi existat și pierdute, canonice și apocrife. Bart Ehrman vrea…

1 Comment

,,Ignoranța înstelată’’ a lui Gustave Thibon

Crimele colective nu s-au produs pe muzica marșurilor funebre fiindcă muzicile războinice sunt muzici ce susțin forța și speranța. Muzica războinică îmbătând delirul optimismului trăit de Robespierre, Hitler sau Stalin. Când Goethe înclină să tolereze nedreptatea măruntă ca preț pentru ordine de teama marii nedreptății și dezordinii, de fapt este vorba de o căutare răbdătoare a echilibrului între ce este dezirabil și ce este posibil. El urmează ruga înțeleptului către zeu: să îmbunătățească ce poate fi îmbunătățit, să îndure ce nu…

0 Comments