Rosario Assunto despre spațiul verde ca surogat al peisajului și efect al utilitarismului distrugător

Spațiul verde este un biet petec verde strecurat printre construcțiile, ce alungă peisajul împingându-l odată cu blocurile, vilele, mall-urile, fabricile…atât de utile omului. Utilitarismul cotropește peisajul și păstrează fărâme din el printre construcțiile unde oamenii stau unii peste ceilalți, fiecare în cutiuța/cușca lui utilă. Uneori omul urbanizat se poate re-crea după atâta viață utilă, aparent … Mai mult Rosario Assunto despre spațiul verde ca surogat al peisajului și efect al utilitarismului distrugător

Trandafiri și vin în poezia lui Omar Khayyam

Trandafirul, vinul și poemele lui Khayyam au devenit legendare. O legendă persană  spune că trandafirul de o frumusețe fără seamăn prin culoarea sa azurie îi ,,vorbi’’ privighetoarei ce era îndrăgostită de el, dar privighetoarea fiind mută nu i-a răspuns, astfel trandafirul s-a înfuriat rămânând și el mut. Rugile privighetoarei către Creator pentru a-i da glas … Mai mult Trandafiri și vin în poezia lui Omar Khayyam

Dr. med. Martina Lenzen-Schulte despre ,,vaccinuri’’

Vaccinarea viitorului va fi cea a rapelurilor pentru că protecția oferită de vaccinare nu are o durată la fel de lungă precum cea obținută prin infectarea cu virusul sălbatic (pp. 13, 63). ,,Am permis vaccinarea primului meu copil împotriva multor lucruri, dar nu și împotriva tuberculozei. La scurt timp decizia mi-a fost confirmată, deoarece recomandarea … Mai mult Dr. med. Martina Lenzen-Schulte despre ,,vaccinuri’’

Teologul Christos Yannaras ,,contra religiei’’ sau cum grâul (comuniunea euharistică) se amestecă cu neghina (religia) până la sfârșitul vremurilor

Primele totalitarisme ar fi după Yannaras cele religioase: invenția unei infailibilități a puterii care este de fapt originată într-o nevoie, controlul gândirii, cenzura, cărțile periculoase interzise, tortura ca metodă de anchetă… Nevoia de a apăra convingerile religioase a dus la o dezlănțuire a intoleranței dusă până la violență, cruzime și războaie. Totalitarismul însoțește ca sindrom … Mai mult Teologul Christos Yannaras ,,contra religiei’’ sau cum grâul (comuniunea euharistică) se amestecă cu neghina (religia) până la sfârșitul vremurilor

Întoarcerea lui Spinoza dinspre ,,Deus sive natura” către natura și originea sufletului (cartea II din ,,Etica’’)

În demonstrația sa numită ,,etică’’, folosind metoda geometrică, Baruch Benedictus Spinoza a legat strâns și riguros: Dumnezeu, natura și existența lucrurilor. Se citește pe sine prin atributul gândirii, Deus, natura lucrurilor, în cele câteva zeci de pagini din cartea I? Unde Spinoza face o teorie a naturii lucrurilor, o ontologie, o onto-teologie a lui Dumnezeu … Mai mult Întoarcerea lui Spinoza dinspre ,,Deus sive natura” către natura și originea sufletului (cartea II din ,,Etica’’)

Weinberg despre ,,Lumea explicată’’ până la ,,descoperirea științei moderne’’ sau limitele încercării unui fizician de a scrie o istorie a științei

Citind această istorie a științei până la descoperirea științei moderne, începând cu milesienii, am avut impresia că lecturez o istorie a filosofiei scrisă înainte de ’89 din perspectiva materialismului. Ca și tătucile Marx și Engels slăvite în timpul comunismului cu detectarea materiei și materialismului în filosofia antică, precum istoricii filosofiei dinainte de ’89 care scriau … Mai mult Weinberg despre ,,Lumea explicată’’ până la ,,descoperirea științei moderne’’ sau limitele încercării unui fizician de a scrie o istorie a științei

,,Originea omului’’ de Richard Leakey și cele mai recente descoperiri despre ,,Sapiens’’ de Silvana Condemi/François Savatier în narațiuni paleoantropologice cu idei reciclate și reprezentări la modă

Omul ca ,,maimuță ucigașă’’ (Raymond Dart) explica oribilul războaielor mondiale fiind o idee însușită pe larg în prima jumătate a secolului trecut, spune Leakey. Neanderthalienii erau în echilibru cu mediul, susțin Condemi/Savatier, în timp ce Sapienșii lansați într-un proces de creștere demografică și economică, într-o cucerire a continentelor, au provocat extincția multor specii (mamut, urs … Mai mult ,,Originea omului’’ de Richard Leakey și cele mai recente descoperiri despre ,,Sapiens’’ de Silvana Condemi/François Savatier în narațiuni paleoantropologice cu idei reciclate și reprezentări la modă

Pe ,,fluviul conștiinței’’ cu Sacks: activitățile mentale de la plante la cefalopode și oameni

O fată înconjurată de 9 amanți era metafora glumeață a lui Carl von Linné pentru  pistilul și cele 9 stamine ale unei flori. Autofecundarea la flori acceptată tacit avea să fie dezvoltată de ideea unei fecundări încrucișate cu ajutorul insectelor. Formele, culorile, mirosul, nectarul erau o parte din secretul florilor, acela al polenizării încrucișate, observat … Mai mult Pe ,,fluviul conștiinței’’ cu Sacks: activitățile mentale de la plante la cefalopode și oameni

Să intrăm în ,,eroicele avânturi’’ (Gl’ Heroici Furori) ale lui Giordano Bruno

Avânturile eroice sunt avânturile către înălțimi prin iubire, cunoaștere și creație. Furore sau mania trimit la acele stări asemănătoare, precum: ,,o nebună beție’’, nebunia divină, inspirația și frenezia creatoare, nebunia și posedarea iubitorului înflăcărat, însuflețit de către iubirea sa pentru ceva sau cineva, entuziasmul ce cuprinde intelectul, sfera afectivă dar și trupul. Acest entuziasm pare … Mai mult Să intrăm în ,,eroicele avânturi’’ (Gl’ Heroici Furori) ale lui Giordano Bruno

Fiul lui Dumnezeu/fiii lui Dumnezeu (Îngerul Feței, Metatron, Enoh, Yaho’el, Intelectul Agent, Tiferet/Malhut, Șekina, Ze’yir ‘Anppin, Țadik…) din mistica evreiască într-o cercetare amplă a lui Moshe Idel

Despre categoria filiației în: literatura Hekhalot, literatura rabinică, ezoterismul Așkenazi,   Cabala extatică, Cabala teosofico-teurgică, Cabala creștină, Hasidism Morfonominalism, apoteoză, teofanie, întrupări ,,Numele meu este în el’’ în îngerul trimis să păzească triburile în deșert, un înger identic cu chipul divin, ce merge înaintea israeliților în pustiu, o teofanie angelică în care numele divin este în … Mai mult Fiul lui Dumnezeu/fiii lui Dumnezeu (Îngerul Feței, Metatron, Enoh, Yaho’el, Intelectul Agent, Tiferet/Malhut, Șekina, Ze’yir ‘Anppin, Țadik…) din mistica evreiască într-o cercetare amplă a lui Moshe Idel

Paolo Rossi despre ,,nașterea științei moderne în Europa’’

Nașterea științei moderne nu a fost o naștere precum nașterea unui copil, o naștere bine delimitată, nu a fost o naștere pură adică neamestecată cu elemente socotite apoi, în timp, neștiințifice. A fost o apariție complexă purtând cu ea elemente ce aveau să fie înlăturate ca erorile unei cunoașteri nesupuse experimentului și observației. Oamenii de … Mai mult Paolo Rossi despre ,,nașterea științei moderne în Europa’’

,,Exerciții spirituale’’ cu filosofii antici și Pierre Hadot

Filosofia este exercițiu, nu doar exercițiu al gândirii, nu doar exercițiu intelectual (raționament, analiză, exegeză de text, cercetare etc.), ci și artă de a trăi. O artă de a trăi prezentă în școlile antice de filosofie: stoică, epicureică, cinică, pitagoreică, platoniciană… Askesis, asceza creștină presupune exerciții spirituale deja practicate de filosofii antici. Exercițiile spirituale nu … Mai mult ,,Exerciții spirituale’’ cu filosofii antici și Pierre Hadot

,,Mindfulness pentru începători’’ cu Jon Kabat-Zinn

Mindfulness nu este o tehnică de relaxare, nu este o tehnică magică de luptă contra stresului. Mindfulness nu este o tehnică, este un fel de a fi, prin care unii dintre pacienții de la ,,Clinica de reducere a stresului” simt că și-au luat viața înapoi. Există o mulțime nemăsurată de tehnici diferite de meditație, dar … Mai mult ,,Mindfulness pentru începători’’ cu Jon Kabat-Zinn

Greșeli și ,,gafe strălucite’’ ale unor mari savanți, istorisite de Mario Livio

Darwin, Kelvin, Pauling, Hoyle, Einstein sunt oamenii de știință cercetați de astrofizicianul Mario Livio într-o istorie a gafelor și erorilor unor minți extraordinare. Livio scrie cu admirație subliniind că gafele acestor minți elevate sunt surse pentru descoperirea dacă nu a unor adevăruri, cel puțin pentru a elimina erorile din teorii și de a cataliza uneori … Mai mult Greșeli și ,,gafe strălucite’’ ale unor mari savanți, istorisite de Mario Livio

,,De ce ne dezbină politica și religia’’ după ,,mintea moralistă’’ a lui Jonathan Haidt

Afecțiunea, admirația, dorințele, intuițiile  sunt cele dintâi în evaluările, valorizările și alegerile noastre, apoi urmează judecata, raționamentul, gândirea despre societate, politică și religie. De la Wundt până la Zajonc, până la studiile  din psihologia socială ale lui Todorov, Paxton și Greene, mintea noastră evaluează instantaneu, judecățile sociale și politice depinzând de intuițiile noastre, judecățile morale … Mai mult ,,De ce ne dezbină politica și religia’’ după ,,mintea moralistă’’ a lui Jonathan Haidt

Gândurile lui Marcus Aurelius către sine sau un exercițiu spiritual cu moartea, reconstituit de Pierre Hadot

După prima carte, unde Marcus Aurelius își reamintește rădăcinile, ce a învățat de la alții, cui îi este dator ș.a., în cartea a II-a, împăratul-filosof vorbește despre moarte, pieire, scurtimea timpului vieții în circa 5 paragrafe din cele 17. În cartea a III-a în circa 6 paragrafe din cele 16 se pomenește de scurtimea vieții, … Mai mult Gândurile lui Marcus Aurelius către sine sau un exercițiu spiritual cu moartea, reconstituit de Pierre Hadot

Cercetarea tehnicilor spirituale panindiene în „Patañjali și Yoga” de Mircea Eliade

Ce este Yoga? Etimologia termenului Yoga ne indică faptul că acesta provine din termenul „yuj”, care se traduce prin „a lega laolaltă” sau „a ține strâns”, de unde și latinescul „jungere” sau „jungum”. Toate tehnicile ascetice și toate metodele de meditație din Sāṃkhya pot fi incluse sub termenul Yoga, existând o Yoga „clasică” (așa cum … Mai mult Cercetarea tehnicilor spirituale panindiene în „Patañjali și Yoga” de Mircea Eliade

Dr. Elisabeth Kübler-Ross despre 5 stadii în agonia bolnavului, ,,despre moarte și a muri’’ în relație cu familia și personalul medical

,,Aici, iată, eu zac în pat, iar fiecare ceas, fiecare zi este o agonie’’, spune un bolnav în fază terminală. Seminarul condus de Elisabeth Kübler-Ross s-a concentrat pe bolnavii de cancer, aflați în faze terminale, pe pacienții cu boli incurabile, aflați în agonia bolii distrugătoare, în speranța unui miracol divin sau uman, străduindu-se să încheie … Mai mult Dr. Elisabeth Kübler-Ross despre 5 stadii în agonia bolnavului, ,,despre moarte și a muri’’ în relație cu familia și personalul medical

Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe … Mai mult Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

,,Meditați cu noi’’ ne îndeamnă Christophe André și 21 de experți în meditație

De ce să medităm? Foloasele sunt multe, însă meditația doar pentru foloase ar fi limitată, despre acest aspect vorbind și maeștrii zen. Meditația își este suficientă sieși și nu este mijloc pentru altceva. Când se meditează pentru a nu fi stresat, se instrumentalizează meditația, ea devenind o tehnică, însă de fapt nu mai medităm. Fiindcă … Mai mult ,,Meditați cu noi’’ ne îndeamnă Christophe André și 21 de experți în meditație

‚‚Etica” lui Spinoza demonstrată geometric începând cu ,,Deus sive Natura’’ (cartea I)

Știm, câte capete atâtea păreri, fiecare cu gustul lui, ș.a., aceste ziceri și zicători apar pentru că mulțimile mai degrabă își imaginează lucrurile decât le cunosc, oamenii nu explică natura lucrurilor, ci doar folosesc imaginația, construind existențe imaginare, în locul celor raționale. Ne încântă simțurile, lucrurile sunt atrăgătoare sau respingătoare, sunt plăcute sau urâte, frumoase, … Mai mult ‚‚Etica” lui Spinoza demonstrată geometric începând cu ,,Deus sive Natura’’ (cartea I)

Giorgio Agamben în deschisul omului și animalului

La masa din paradis, fericiții sunt reprezentați în miniaturile unei biblii ebraice cu capete de animale, va fi omul împăcat cu natura sa de animal în paradisul unde natura sa de animal pare transfigurată? (pp. 10-11) Arhonții gnostici, creatori ai lumii întunecate, reprezentați cu capete de animale, ne arată oare că în lumea devastată de … Mai mult Giorgio Agamben în deschisul omului și animalului

Eu, Porphyrios, despre viața maestrului meu Plotin

Început și sfârșit Plotin nu vorbea despre neamul său, despre ziua sa de naștere, nu voia să i se facă chipul prin pictură sau sculptură. Trupul său era temniță a sufletului, nu conta prima zi a încătușării, adică ziua de naștere, fiind de fapt începutul condamnării sufletului la a purta jugul senzorialității, poftelor și pasiunilor. … Mai mult Eu, Porphyrios, despre viața maestrului meu Plotin

Rémi Brague în Europa, pe calea romană sau europenizarea ca universală secundaritate

Europa și-ar refuza un viitor dacă s-ar replia pe ce are particular. Calea ei romană ar fi sarcina culturală a Europei. Europa trebuie să fie conștientă de valoarea ei și valorile ei, dar și de lipsa ei de importanță. Cu valoarea ei și valorile sale perene va putea rezista barbariei interne și externe, mai mult, … Mai mult Rémi Brague în Europa, pe calea romană sau europenizarea ca universală secundaritate

Carlo Rovelli despre ‚‚Ordinea timpului’’ complex și stratificat

Considerat de unii noul Hawking, fizicianul italian pare, cel puțin abordând problema timpului, să arate o mai mare deschidere către cultură în expunerea unui concept științific. Sau poate timpul, un concept complex ce-și păstrează misterul, uneori dureros, a impus o astfel de abordare. De la Horațiu, Mahābhārata, Eccleziast, Augustin și Saadi până la Rilke, Heidegger, … Mai mult Carlo Rovelli despre ‚‚Ordinea timpului’’ complex și stratificat

Cioran despre ,,istorie și utopie’’, alături de scrisoarea unui prieten îndepărtat (Noica)

Am devenit helveți, domesticiți și sortiți mediocrității pentru totdeauna, elvețienizarea țărilor, ca posibilitate neatrăgătoare pentru Cioran, s-a produs (pp. 28, 44). Ultimele luni epidemice ne-au arătat-o. Elveția este complacere și afundare în igienă, în platitudine, în idolatria omului, cu sănătatea lui imperială și cultul legilor, ce-o protejează.   Imperiul, civilizația occidentală, Estul Europei și Rusia … Mai mult Cioran despre ,,istorie și utopie’’, alături de scrisoarea unui prieten îndepărtat (Noica)

Omul problematic și neliniștile lui Gabriel Marcel

Condamnarea neliniștii azi se face dintr-o perspectivă bio-sociologică, pentru că omul pradă neliniștilor nu mai este capabil să dea randament satisfăcător, să-și exercite funcțiunile și sarcinile cu toată inima. Neliniștea și moartea sunt condamnate la uitare, realitățile sunt fardate pentru ca omul să-și îndeplinească eficient obligațiile și funcțiile, iar apoi să lase locul altuia, spune … Mai mult Omul problematic și neliniștile lui Gabriel Marcel

Seneca pentru liniștea și liniștirea spiritului (De tranquillitate animi)

În fața primejdiilor, om adevărat este acela care nu-și expune virtutea, nici nu și-o ascunde, căci a te salva nu înseamnă a te îngropa. Prefer să fiu mort decât să trăiesc asemenea unui mort, să ies din rândul celor vii dinainte de a muri, spune Curius Dentatus. Primejdiile neliniștesc, teama vrea să ne înlănțuie, dar … Mai mult Seneca pentru liniștea și liniștirea spiritului (De tranquillitate animi)

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza … Mai mult ,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’

În primăvara lui 379, Grigorie de Nyssa călătorește către sora sa Macrina, pentru a deplânge împreună, moartea fratelui lor, Vasile supranumit ‘‘cel Mare’’. Exilat și ascunzându-se de autorități, Grigorie de Nyssa își găsește sora măcinată de o boală îndelungată, cercetată de doctori, în apropierea morții, Macrina murind în vara aceluiași an (pp. 347-348). În dialogul … Mai mult În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’

Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)

Janine se afla într-o situație asemănătoare cu cea a muștei de la începutul povestirii lui Camus: fără să înțeleagă cu exactitate de unde vin, amândouă se învârteau fără zgomot și cu multă oboseală într-un spațiu închis (musca în autobuz, Janine în propria sa viață, condiționată de relația pe care o are cu Marcel), așezându-se împreună … Mai mult Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)

Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului

Îndemnurile mele sunt medicamente utile, nu vindecă bubele, dar le împiedică să se întindă, spune Seneca. Ele sunt îndemnuri pentru bubele sufletului, suflet fără de care omul nu poate fi întru totul sănătos. Are omul doar trupul sănătos? E doar un nebun ce delirează. Pentru sufletul său bolnav, mângâierile filosofiei au fost cele care l-au … Mai mult Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului

Albert Manguel în ‚‚Biblioteca nopții’’ și a zilei întreținând memoria umanității

‘‘Aceia care citesc, aceia care Ne spun ceea ce citesc, Aceia care întorc cu zgomot Paginile cărților lor, Aceia care au putere asupra cernelii roșii și negre, Și asupra imaginilor, Aceștia sunt cei care ne conduc, Cei care ne ghidează și ne arată calea.’’ (Codex Aztec din 1524 găsit în Arhivele Vaticanului – p. 288). … Mai mult Albert Manguel în ‚‚Biblioteca nopții’’ și a zilei întreținând memoria umanității

Max Brockman (coord.) –  Știința viitorului sau deschizând drumuri ale științelor pentru toți

Un început potrivit pentru ‚‚bietul om supt vremi’’, bietul om supt de vremea epidemiei, sugând și el ce se mai află prin magazine, ar fi că aproape 10% din genomul uman este urmarea infecției cu virusuri. Un anumit tip de virusuri generează copii ale propriei structuri și inserează acest cod, ca un cal troian în … Mai mult Max Brockman (coord.) –  Știința viitorului sau deschizând drumuri ale științelor pentru toți

‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Norul este. Copacul este. Fluturele este. Omul este. Racheta este. Universul este. Dumnezeu este. Frumusețea este. Acest ‚‚este‘‘, ființa ca ființă, existența ca existență, este atât de neglijat în viața obișnuită, deși apare ca subzistența a toate care sunt, au fost și vor fi. Chiar și neglijența are nevoie de ‚‚a fi’’. Această ființă este … Mai mult ‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Discursul sau expunerea despre metoda lui Descartes de a ne folosi drept rațiunea și de a căuta adevărul în științe

Într-o Europă afectată de Războiul de 30 de ani, Descartes călătorește și meditează la cum ne putem folosi rațiunea pentru a distinge adevărul de fals. Cercetând științele, nu numai din cărțile prin care Descartes conversează cu marile spirite și gândurile lor bune (p. 13), ci și făcând propriile cercetări, cum sunt cele din matematică sau … Mai mult Discursul sau expunerea despre metoda lui Descartes de a ne folosi drept rațiunea și de a căuta adevărul în științe

Zen (Ch’an): Bodhidharma – Marea trezire, Rinzai – Cronica realizării, Shunryu Suzuki – Zen aici și acum,  Dokushô Villalba – Ce este zen?, Kaiten Nukariya – Istoria zenului

‚‚Dacă vă întâlniți cu Buddha, ucideți-l pe Buddha. Dacă întâlniți patriarhi, ucideți patriarhii…dacă întâlniți rude, ucideți-vă rudele’’, le spune maestrul Rinzai ucenicilor săi. Pentru a vedea limpede  trebuie distrus tot ce aduce amăgire în afară și înăuntru. Învățăturile buddhiste sunt risipă de hârtie și hârțoage bune de șters pe jos (Rinzai, pp. 54-55, Nukariya, pp. … Mai mult Zen (Ch’an): Bodhidharma – Marea trezire, Rinzai – Cronica realizării, Shunryu Suzuki – Zen aici și acum,  Dokushô Villalba – Ce este zen?, Kaiten Nukariya – Istoria zenului

Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm

Criza omului modern: relativismul etic  În viziunea lui Erich Fromm, omul modern trăiește o criză a relativismului etic, iar acest lucru se datorează unei confuzii morale cauzate de îndoielile pe care modernitatea le-a formulat cu privire la autonomia și rațiunea umană. Confuzia respectivă îl determină pe individul uman să-și însușească o atitudine relativistă cu privire … Mai mult Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm

Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

El părăsește orice sălaș al gândirii, orice siguranță a adevărurilor, a minciunilor necesare vieții, el îndrăznește să lipsească existența de temeiuri, siguranța lor fără de care nu putem trăi în liniște. El se expune oricărei primejdioase dezvăluiri a ceea ce pare un adevăr pentru indivizi, grupuri, popoare. El nu cunoaște liniștea unui adevăr, ci mereu … Mai mult Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

Meditație despre meditația lui Hugo de Saint Victor asupra meditației în ‚‚Meditații spirituale’’ și ‚‚Didascalicon’’

Meditația filosofului este precum rugăciunea credinciosului, spune Karl Jaspers. Nu precum rugăciunea pentru interesul egoist, ci acea în care credinciosul îl întreabă pe Dumnezeu, așteaptă răspunsuri, se luptă cu Dumnezeu, se simte părăsit, crede că nu este auzit, când găsește indicii prin rugăciunea lui, iar prin acestea certitudinea căii lui. În privința meditației filosofului, ea … Mai mult Meditație despre meditația lui Hugo de Saint Victor asupra meditației în ‚‚Meditații spirituale’’ și ‚‚Didascalicon’’

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) François Furet și Ernst Nolte într-o dezbatere despre fascism și comunism

Comparația fascism/comunism, un subiect tabu Gulagul este anterior Auschwitz-ului, fascismul și nazismul au fost reacții la comunism, la teroarea de după Revoluția din Octombrie, la obsesia Cominternului de a extinde Revoluția și în Germania (pp. 43-44). Fascismul lui Mussolini din 1919 a fost o reacție la amenințarea unui bolșevism italian, Mussolini provenind  dintr-un socialism revoluționar … Mai mult (Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) François Furet și Ernst Nolte într-o dezbatere despre fascism și comunism

Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi

Rugați-vă pentru omul modern, eroul faustian! Omul modern este Faustul lui Goethe biruitor asupra totului, dar care-și pierde conexiunea cu natura, cu lucrurile, cu semenii (nu facem filosofii ale comunicării, facultăți despre științe ale comunicării, rețele ale comunicării când conexiunea și comunicarea dintre noi este în criză perpetuă?). Faust, eroul modern, nu are sălaș și … Mai mult Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi

Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

‚‚Cultura crește din excesul vieții asupra ei înșiși…e adevărul nostru, e ordinea după chipul și asemănarea noastră’’  Cultura nu-i opusul vieții, ea este încă viață, este chiar excesul vieții, excesul biologiei, nu doar transfigurare a biologiei, ce pare să pună în centru tot biologia, nu cultura. Experiențele religioase au scos la iveală posibilitățile spirituale ale … Mai mult Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…

 Se termină existența mea întrutotul cu moartea trupului meu? Ia sfârșit ființa mea pentru totdeauna prin stopul cardio-respirator și moartea cerebrală? Oricum ar fi formulată, o astfel de întrebare metafizică asupra sfârșitului propriei ființe l-a bântuit pe om încă din zorii umanității. Deși a fost o întrebare de care oamenii religioși sau filosofii s-au preocupat … Mai mult Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…

‚‚Râsul’’ lui Bergson pentru trezirea omului rigid

 Râsul înseamnă trezirea omului din visul său (p. 106). Dar ce fel de vis? Un vis absurd, fără a ne da seama de absurditatea lui, lăsându-ne purtați de el ca-ntr-o distragere neconștientizată, ca un automatism, ca o rigidizare comportamentală, prin care omul se situează diferit de ceilalți, chiar împotriva vieții sociale. Cel de care râdem … Mai mult ‚‚Râsul’’ lui Bergson pentru trezirea omului rigid

„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

  „Mic tratat al marilor virtuți” este continuarea îndelungatei reflecții îndreptate timp de mii de ani asupra virtuții, pe care André Comte-Sponville o face pentru a oferi contemporaneității un suport, un ghid pentru practicarea moralei prin învățarea virtuții. Lucrarea examinează virtuțile pe care autorul le consideră a fi cele mai importante – marile virtuți necesare … Mai mult „Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

‘‘Artă și anarhie’’, anarhia artei și arta anarhică în conferințele lui Edgar Wind

 ‚‚Îl vom unge cu mir, îi vom pune în jurul gâtului o ghirlandă de lână și îl vom expedia în alt oraș’’, așa se procedează în statul ideal al lui Platon cu poetul primejdios (p. 18). Platon observă că artele au atins perfecțiunea în timpul decadenței statului atenian. La fel, Jakob Burckhardt în ‚‚Civilizația Renașterii’’ … Mai mult ‘‘Artă și anarhie’’, anarhia artei și arta anarhică în conferințele lui Edgar Wind

Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray

Cum putem să definim un libertin al barocului?  Termenul de libertin a apărut pentru prima dată în secolul al XVI-lea, iar semnificația sa epistemologică provine din cuvântul latin „libertinus”, adică libert. Totuși, în perioada barocului, cuvântul respectiv servea atât pentru definirea ereticilor, cât și pentru cea a reformaților sau a heterodocșilor…sau, după cum afirmă Onfray, … Mai mult Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray

Căutând ‘‘Adevărul’’ ghidați de Simon Blackburn, ‘‘călăuza rătăciților’’

‘‘Adevărul’’ lui Blackburn nu-i doar o carte de filosofie analitică, cu o metodă și un discurs la modă, ci și o luptă pentru adevăr, pentru un adevăr sau mai multe, ori cel puțin pentru eliminarea unor erori. Dar mai există adevăr în epoca noastră a multiculturalismului, a relativismului, a interpretării fără fapte, a înțelegerii doar … Mai mult Căutând ‘‘Adevărul’’ ghidați de Simon Blackburn, ‘‘călăuza rătăciților’’

Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

 Să ai un ideal? Dar care? Un ideal de om? Devine distrugător: ‚‚omul nou’’ contra celui ‚‚vechi’’, ‚‚arianul’’ contra celui de ‚‚rasă inferioară’’, ‚‚civilizatul’’ contra ‚‚sălbaticului’’, și nu numai, au scris o istorie sângeroasă. O societate ideală?  Revoluționarul visează la o societate perfectă, ideală(p. 34), luptă pentru ea, dar realitatea rezultată nu este pe măsura … Mai mult Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

Complexul lui Oedip

Articol scris de Radu Mihai. Complexul lui Oedip constituie unul dintre cele mai cunoscute concepte ale teoriei psihanalitice și probabil că și unul dintre cele mai prost înțelese. Mi-am propus să realizez o scurtă clarificare a sa, astfel încât fiecare persoană să poată înțelege ce anume presupune acesta, precum și particularitățile sale de manifestare și … Mai mult Complexul lui Oedip

Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

Înfruntarea pentru viitor În bătălia pentru luminarea și eliberarea minții, a vieții omului din servitutea față de o societate ierarhică ce-l vrea ignorant și credul, cufundat în mizeria inegalităților și a condițiilor de trai, s-au înfruntat două tabere ce aveau același scop: o lume mai bună pentru om, o îmbunătățire a stării umanității(p. 19). Dar … Mai mult Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

Paul Berman despre ‘‘teroare și liberalism’’

  O carte de actualitate în care autorul încearcă să facă legături între fascism, nazism și islamismul radical. Astfel de conexiuni sunt,  de exemplu, orientarea mișcării panarabe către Germania nazistă, printr-o alianță cu dușmanul dușmanilor teritoriilor arabe, Anglia și Franța fiind puteri coloniale ce dominau aceste teritorii sau refugierea unor naziști în țările arabe, unde … Mai mult Paul Berman despre ‘‘teroare și liberalism’’

Socratele lui Paul Johnson, “un om pentru timpurile noastre”

Dându-i-se cupa cu otravă, Socrate a întrebat dacă poate face o libație în cinstea zeilor. Ar părea o impietate să oferi otravă zeilor. Nu i s-a permis pentru că otrava este doar pentru muritorul Socrate. Filosoful înțelege și afirmă că este o datorie să spună o rugăciune pentru buna petrecere din lume. Otrava o soarbe … Mai mult Socratele lui Paul Johnson, “un om pentru timpurile noastre”

‚‚Viața lui Iisus’’ povestită de credinciosul Paul Johnson în secolul XXI

‚‚ Era poet al virtuții, bald al dreptății, menestrel al iubirii divine. Vorbirea lui era o rapsodie, iar în predici, discursul lui era plin de palinodii și poeme’’. Iisus era mai degrabă poet, decât predicator sau orator, el gândea, judeca, vorbea cu imagini, străfulgerări, metafore inspirate de natură(p. 89). Iisus a fost un învățător eminent … Mai mult ‚‚Viața lui Iisus’’ povestită de credinciosul Paul Johnson în secolul XXI

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

  ‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din … Mai mult O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

Aporii și soluții pe drumul fără capăt în travaliul gândirii ”despre primele principii” alături de Damascius

Principiul unic al totului este dincolo de tot ceea ce este sau face parte din tot ceea ce este? Dacă este dincolo de tot ceea ce este, atunci cum este posibil să formeze totul, având în vedere că el se află dincolo de tot? Nu există nimic care să se poată manifesta dincolo de tot, … Mai mult Aporii și soluții pe drumul fără capăt în travaliul gândirii ”despre primele principii” alături de Damascius

„Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

 Omul, în aparență atât de neputincios prin statutu-i de muritor, exercită o forță aproape divină prin actul de a participa la Univers. Căci omului i-a fost dat să recreeze „menuha” – odihna, liniștea, pacea pe care Dumnezeu a creat-o în cea de-a șaptea zi pentru a face lumea completă, dar pe care a lăsat-o fragilă … Mai mult „Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

”Opt păcate capitale ale omenirii civilizate” mărturisite de Konrad Lorenz, cu o raportare la gândurile răutății lui Evagrie Ponticul

 Există o diferență semnificativă între lumea organică și cea anorganică: manifestarea structurilor și funcțiilor dezvoltate prin intermediul adaptării, care există doar în prima lume menționată anterior. Existența acestor structuri și funcții este fundamentată de selecția naturală, iar scopul dezvoltării lor constă în asigurarea supraviețuirii speciei respective. Înțelegem deci faptul că toate structurile corporale și comportamentale … Mai mult ”Opt păcate capitale ale omenirii civilizate” mărturisite de Konrad Lorenz, cu o raportare la gândurile răutății lui Evagrie Ponticul

Aristotel despre: plăcere, fericire, viața contemplativă, elevată, divină și autarhia filosofului fericit în Etica Nicomahică – cartea VII, capitolele 10-14 și X, cartea ultimă

Dacă oamenii ajung vicioși și nestăpâniți din cauza plăcerii, nu este ea rea?  Unii susțin că plăcerea nu este bună, alții că majoritatea plăcerilor sunt rele, iar alții că plăcerea este bună, dar nu-i binele suprem, În schimb Eudoxos susține că plăcerea este binele suprem fiindcă toate ființele caută plăcerea. Argumentând a contrario susține că … Mai mult Aristotel despre: plăcere, fericire, viața contemplativă, elevată, divină și autarhia filosofului fericit în Etica Nicomahică – cartea VII, capitolele 10-14 și X, cartea ultimă

Aristotel în Etica Nicomahică(cărțile VIII și IX) despre: prietenie, trei tipuri de prietenii, prietenia în democrație, numărul de prieteni, egalitatea și nemulțumirea între prieteni, prietenul ca al doilea eu, bunăvoință, concordie și alte lucruri prietenești

Mai vorbim despre viața plăcută? Da, dar despre viața alături de prieteni. Când oamenii sunt prieteni între ei nu este nevoie de justiție. Ce presupune prietenia? Bunăvoință reciprocă, fiecare dorind binele celuilalt, bunăvoință de neignorat de celălalt(1155a,b 1156b). Câte feluri de prietenii sunt? Trei, în funcție de obiectul prieteniei sau de ceea ce se iubește: … Mai mult Aristotel în Etica Nicomahică(cărțile VIII și IX) despre: prietenie, trei tipuri de prietenii, prietenia în democrație, numărul de prieteni, egalitatea și nemulțumirea între prieteni, prietenul ca al doilea eu, bunăvoință, concordie și alte lucruri prietenești

Aristotel despre ne/cumpătare, ne/stăpânire de sine, tărie și slăbiciune în Etica Nicomahică(cartea VII, capitolele I-X)

Oamenii cu o virtute stârnind o profundă admirație sunt rari, rari sunt acești oameni divini. Rare și bestiile care duc viciul la exces, exces al excesului, uneori datorită unor maladii. În afara acestor două dispoziții rare din sfera moralului, mai sunt viciul și lipsa de stăpânire, ca opusele virtuții și stăpânirii de sine(1145a, 1148b, 1149a). … Mai mult Aristotel despre ne/cumpătare, ne/stăpânire de sine, tărie și slăbiciune în Etica Nicomahică(cartea VII, capitolele I-X)

Despre filosofia existenței umane în cultură din perspectiva lui Karl Jaspers

  Articol realizat de Radu Mihai.  Existența prin ființa care este omul, ființă nedeterminată și decisă doar în mod temporal, niciodată definitiv, prin intermediul libertății vieții umane, este dată de progresul cunoașterii și de raportarea omului la transcendență. Ființa nu poate primi o explicație finală, căci în procesul de cunoaștere gândirea noastră poate doar să … Mai mult Despre filosofia existenței umane în cultură din perspectiva lui Karl Jaspers

Contraistoria filosofiei (vol. 2) – Creștinismul hedonist adică gnosticii, Spiritul liber, Lorenzo Valla, Marsilio Ficino, Erasmus și Montaigne sau creștinii epicurieni ai lui Onfray

 Glasul gnosticismului răsună încet și chinuit din umbra trecutului și din spatele veșnicei boxe a acuzaților în care a fost trimis de creștinism. Acesta propovăduiește o credință opusă, o credință ale cărei limite se situează între bine și rău. „Gnosticismul se instalează dincolo de bine și de rău, în toate chestiunile, inclusiv în ce privește … Mai mult Contraistoria filosofiei (vol. 2) – Creștinismul hedonist adică gnosticii, Spiritul liber, Lorenzo Valla, Marsilio Ficino, Erasmus și Montaigne sau creștinii epicurieni ai lui Onfray

Ibn Tufayl (Abubacer/Abentofal) – Hayy bin Yaqzan/Yaqdhan (Philosophus Autodidactus) sau din tainele înțelepciunii unui Robinson Crusoe mistic

Filosoful arab Ibn Tufayl, latinizat Abubacer sau Abentofal rescrie în secolul XII o poveste care circula în diferite variante și care avea să fie reluată sub numele mai cunoscutului Robinson Crusoe (Introducerea lui George Grigore, pp. 11-18). Povestea de pe insulă: Hayy și Existentul cu existența necesară și desăvârșită  Pentru a nu face un salt … Mai mult Ibn Tufayl (Abubacer/Abentofal) – Hayy bin Yaqzan/Yaqdhan (Philosophus Autodidactus) sau din tainele înțelepciunii unui Robinson Crusoe mistic

Andrew Newberg, Eugene D’Aquili, Vince Rause – De ce nu dispare Dumnezeu? Știința creierului și biologia credinței

Neuroteologia Neuroteologia poate sta la baza unei metateologii, unei megateologii, ea însăși putând deveni așa ceva, folosind neurologia în studierea credinței religioase. Știința creierului poate identifica universalul în procesele creierului din timpul experiențelor religioase pentru a identifica aspectele universale ale religiei. Se deschide calea unei teologii plecând de la ce este comun în orice experiență … Mai mult Andrew Newberg, Eugene D’Aquili, Vince Rause – De ce nu dispare Dumnezeu? Știința creierului și biologia credinței

‚‚Nu sperați că veți scăpa de cărți’’ ne avertizează Umberto Eco și Jean-Claude Carriere

  Biblioteca încălzește, adăpostește, ferește de erorile umanității, cititorul este înconjurat de ideile lumii, de sentimente, de cunoaștere și de rătăcirile posibile din cărți, fiind oarecum protejat de primejdiile înghețate ale ignoranței, încât nu-i va fi niciodată frig în bibliotecă(p. 227). Cartea și tehnologia Un futurolog anticipa la o întâlnire la vârf la Davos în … Mai mult ‚‚Nu sperați că veți scăpa de cărți’’ ne avertizează Umberto Eco și Jean-Claude Carriere

Încă două introduceri în Metafizica lui Aristotel: cărțile II(alfa mic) și III(Beta)

Aporia sau fundătura logică este o legare a minții din care se chinuiește să iasă, ignorarea problemei nu dezleagă nodul legăturii încurcate, în care gândirea este prinsă(995a). O încurcătură este și prezența cărții alpha mic(cartea II), o mică introducere nu la fel de întinsă ca Alpha mare(cartea I), cu care are în comun ideea cercetării … Mai mult Încă două introduceri în Metafizica lui Aristotel: cărțile II(alfa mic) și III(Beta)

Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Nu ne-ar fi de nici un folos această carte, spune Aristotel, dacă nu ne-ar ajuta să devenim virtuoși (1103b). Și de ce să devenim virtuoși? Virtutea este calea supremă către fericire, fericirea fiind activitatea conformă cu virtutea (1098b). Fericirea este binele perfect, suprem, scop în sine căci nu vrem fericirea sau binele pentru altceva, în … Mai mult Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Scrisorile lui Seneca – A doua parte

  La începutul anului trecut, publicam o recenzie a „Scrisorilor către Lucilius (Vol. 1)”, scrisori pe care Seneca i le-a trimis prietenului său Lucilius, undeva în jurul anilor 65 după Hristos, perioadă în care ultimul menționat era procurator al Siciliei. Primul volum conține 80 dintre aceste scrisori, motiv pentru care recenzia mea anterioară este mai … Mai mult Scrisorile lui Seneca – A doua parte

Cunoașterea la Kant, în „20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant” de Mircea Flonta

Una dintre facultățile implicate în cunoaștere este rațiunea, privită de către Kant ca o „instanță supremă care decide asupra tuturor pretențiilor ce privesc cunoașterea” (pag. 14) și care se supune doar legilor pe care și le dă ea însăși. Rațiunea este o facultate a ideilor, idei pe care filozoful le diferențiază de cunoștințele propriu-zise, obținute … Mai mult Cunoașterea la Kant, în „20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant” de Mircea Flonta

Când ‚‚Viața e vis’’ alături de Calderon, pierduți printre spiralele abia deslușite ale viselor

‚‚Un vis e viața-n sine Iar visele vise doar’’(2185) ‚‚Ce este viața? Un delir. Ce este viața? Un coșmar. O nălucă, nor fugar, Și-i mărunt supremul bine’’(2180, 2185) Într-o zi, într-o clipă, din senin sau dintre norii fugari ai gândurilor, poate orice om experiază ca un fulger că toată viața sa este un vis. Un … Mai mult Când ‚‚Viața e vis’’ alături de Calderon, pierduți printre spiralele abia deslușite ale viselor

Kierkegaard – ‚‚Frică și cutremur’’ cu Avraam, cavalerul credinței

  Un om ‘‘a devenit măreț pentru că a sperat posibilul; altul pentru că și-a pus nădejdea în eternitate. Dar cel care a nădăjduit imposibilul a devenit mai măreț decât toți… Cel care a înfruntat lumea a devenit măreț învingând lumea, iar cel ce s-a înfruntat pe sine a devenit măreț învingându-se pe sine; dar … Mai mult Kierkegaard – ‚‚Frică și cutremur’’ cu Avraam, cavalerul credinței

Paul Davies despre “Ultimele trei minute ale universului” sau apocalipsa după cosmologi

Cătălin Spătaru:  Când transferul de căldură va duce sistemul la o temperatură uniformă și nu va mai avea loc nici un schimb de căldură, atunci sistemul ajunge la un echilibru termodinamic, numit entropie (pp. 24-25). Orice activitate fizică tinde către un echilibru termodinamic sau entropie maximă încât nimic nu se va mai întâmpla niciodată. Aceasta … Mai mult Paul Davies despre “Ultimele trei minute ale universului” sau apocalipsa după cosmologi

Metafizica lui Aristotel (Cartea A)

Cătălin Spătaru: “Toți oamenii au sădită în ființa lor dorința de a cunoaște’ ’(980a, trad. Ștefan Bezdechi), ‘‘Toți oamenii poartă în fire aspirația de a ști’’ (trad. Andrei Cornea), ‘‘Toți oamenii, prin natură, au dorința de a ști’’ (trad. Gheorghe Vlăduțescu), așa începe prima carte a ceea ce se va numi mai târziu ‘‘Metafizica’’. De … Mai mult Metafizica lui Aristotel (Cartea A)

Cu Bachelard prin ‘‘Apa și visele’’ vieții

Cătălin Spătaru  ‘‘Veniți, o, prieteni, în dimineața luminoasă, să cântați râului! Unde-i prima noastră suferință? Căci am ezitat să spunem…Ea s-a născut în acele ceasuri când am îngrămădit în noi prea multe lucruri nerostite. Râul vă va învăța să vorbiți totuși, în ciuda suferințelor și amintirilor, el vă va învăța euforia prin eufuism, energia prin … Mai mult Cu Bachelard prin ‘‘Apa și visele’’ vieții

‚‚Ochi holbați și păr vâlvoi’’ de Trevor Norton sau cunoașterea dincolo de îndurare

Cătălin Spătaru:  Aproape banale sunt tendințele umane de a face orice pentru a dobândi puterea, gloria, bogăția, o ‚‚viață fericită’’.  A face orice însemnând activități, acțiuni de la cele istovitoare la cele de autosacrificare și/sau de sacrificare a celorlalți. Cuceritori, politicieni, aventurieri, harnici și sârguincioși până la epuizare, escroci, jefuitori și tâlhari iată doar câteva … Mai mult ‚‚Ochi holbați și păr vâlvoi’’ de Trevor Norton sau cunoașterea dincolo de îndurare

„Frații Karamazov” de Feodor Mihailovici Dostoievski

  Gubernia în care-și duce veacul capul familiei Karamazov, Fiodor Pavlovici, precum și întreaga Rusie descrisă de F. M. Dostoievski în „Frații Karamazov” este una iubitoare de Dumnezeu, cu o credință neîndoielnică, ce nu poate fi zdruncinată de mințile ce gândesc dincolo de dogma creștină, îndeosebi de intelectualii care au studiat fie în Europa, fie … Mai mult „Frații Karamazov” de Feodor Mihailovici Dostoievski

Alfred North Whitehead despre ‘‘Religia în formare’’ nesfârșită

Lumea este plină de ocazii, ocazii de actualizare a ce este ideal prin creație, ocazii în univers fiind și oamenii ce au prilejul să fie creativi realizând o concrescență pentru a plăsmui o noutate în lume, o valoare în Dumnezeu. Orice eveniment rafinat, orice creație îl introduce pe Dumnezeu în lume. Dumnezeu nu are putere, … Mai mult Alfred North Whitehead despre ‘‘Religia în formare’’ nesfârșită

Strigoiul (lui) Boris Groys bântuindu-ne cu ‘‘Post-Scriptumul comunist’’

Tovarășul Boris Groys nu a murit. El este viu. Este o stafie activă, iar cu sprijinul unor oameni iubitori de stafii, ne aiurește cu o mizerabilă carte. Dar să înțepăm în inimă strigoii minții umane. În traducerea cărții din 2006 (Das kommunistische Postskriptum), autorul, bucurându-se de deliciile capitalismului, ne spune că orice critică la adresa … Mai mult Strigoiul (lui) Boris Groys bântuindu-ne cu ‘‘Post-Scriptumul comunist’’

A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna

 Sau nu, pentru o epocă hedonistă care alege ușor plăcerea ar părea că între datorie și plăcere nu este o alegere grea. Nici pentru noi, Herculeenii și Herculeenele ce ne muncim cu timpul vieții noastre, pentru a reuși cât mai bine să-l risipim. Cartea lui Grayling nu-i deloc o risipă. Pentru cei înaintați în studiul … Mai mult A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna

Nu un (ni)”Mic tratat despre nimic” de John D. Barrow

Căderea nervoasă provocată de zerouri este o boală declanșată de multele calcule cu numere de ordinul zecilor de milioane, o povară cu foarte multe zerouri, ce poate îmbolnăvi foarte ușor. În pictura secolului trecut apare trecerea de la policromie la monocromie și nulicromie, astfel că Ad Reinhardt expunea picturi total negre fiind acuzat de șarlatanie … Mai mult Nu un (ni)”Mic tratat despre nimic” de John D. Barrow

La un “Mic dejun cu Socrate” alături de Rowland Smith și de alții

Dacă, așa cum susțin istorici ai religiilor, precum Eliade, actele, lucrurile și lumea omului aveau însemnătate sacră și simbolică în societățile tradiționale, de la a mânca, a locui, a te acupla până la a te lupta sau a călători, atunci în cultura noastră desacralizată și dezvrăjită, acestea nu mai au astfel de înțelesuri, devenind obișnuințe … Mai mult La un “Mic dejun cu Socrate” alături de Rowland Smith și de alții

Singurătate de august, fragment din ‘‘Secretul vieții’’ lui Miguel de Unamuno

  În singurătate, viața noastră e un dialog cu oamenii. Când altul îmi vorbește se interpune între mine și lucruri, iar separația dintre noi dăinuiește. Când el absentează, atunci gândurile lui sunt cu mine, în solitudinea mea sunt cu ceilalți. ‘‘Căutăm societatea doar pentru ca fiecare să fugă de sine însuși, iar fugind așa, fiecare … Mai mult Singurătate de august, fragment din ‘‘Secretul vieții’’ lui Miguel de Unamuno

Arta și noile tehnologii – Florence de Meredieu

  Să apuci imaginea ca o piele sau ca un corp (Bill Viola în Passage din 1987); un monitor video introdus într-un tablou, cuplat la o cameră ce-l filmează pe privitorul tabloului, încât acesta apare pe monitor, ca parte integrantă a picturii lui Martial Raysse (1967); construirea unei lumi organice printr-o sculptură digitală (Kawaguchi, Louis … Mai mult Arta și noile tehnologii – Florence de Meredieu

Seneca – „Despre mânie” („De ira”)

Articol realizat de Radu Mihai.  Câte crime și războaie au fost alimentate de puterea mâniei? Câte cetăți au ars, câte pământuri au fost distruse, câți oameni au murit din cauza pornirilor nevrotice ale conducătorilor unor popoare sau pur și simplu ale celor aflați pe treapta înaltă a ierarhiei sociale? Dar vremurile acelea au trecut, vom … Mai mult Seneca – „Despre mânie” („De ira”)

Non sequitur: Patapievici despre idei, blocaje, cultura generală și noi

Non sequitur, nu trece mai departe, nu continuă, nu este preluat, discutat, dezvoltat, transformat…Mai multe granițe, obstacole, blocaje, fundături decât drumuri, noi căi deschise, răspântii din care pornesc alte poteci, bifurcații, multifurcații din care pornesc noi poteci ale gândirii, noi crengi bazate pe o tulpină ce le susține, constituind tradiții de cercetare precum niște copaci … Mai mult Non sequitur: Patapievici despre idei, blocaje, cultura generală și noi

Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani

  ‚‚Nu sper nimic de la lume, nu învăț nimic, nu vreau nimic; n-am nevoie, prin grația Domnului, nici de binele, nici de autoritatea nimănui’’ spune domnul Pascal, îndrăznind mai mult: ‚‚ceea ce condamn eu este condamnat în ceruri. Ad tuum, Domine Jesu, tribunal apello’’ (p. 18). Nu de Roma eternă îi pasă lui Pascal, … Mai mult Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani

Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății

 Domnul K., personajul lui Kafka și al lui Vișniec, poate fi eliberat, dar nu poate rămâne liber. Eliberarea este o libertate iluzorie. În afara coloniei penitenciare, în care oamenii sunt numere precum în lagărele comuniste sau naziste, iar fețele deținuților sunt prea puțin importante pentru gardieni, mai există o lume liberă. O lume liberă unde … Mai mult Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății

De ce zeii au iubit comunismul? Richard Crossman (ed.) – ‘‘Zeul care a dat greș’’

  ‚‚Unul dintre moșieri își asmuțea câinele asupra unei biete femei, o croitoreasă, care tocmai ieșea de la biserică. Sărmana femeie a fost trântită la pământ și vătămată rău, iar rochia i-a fost făcută zdrențe. Toată lumea din sat era indignată, dar a tăcut.’’. (p.132) Femeia îl dă în judecată, însă nimeni nu se oferă … Mai mult De ce zeii au iubit comunismul? Richard Crossman (ed.) – ‘‘Zeul care a dat greș’’

Moartea astăzi – Basarab Nicolescu (editor)

Despre moarte și felurile de a muri ieri, azi și mâine   ‚‚Mori înainte a muri, pentru a nu muri atunci când trebuie să mori’’ (Silesius). Naciketas, un tânăr brahman îl întreabă pe zeul morții despre misterul morții, dar zeul preferă să nu răspundă la întrebare (Katha Upanishad I, 20). Zeul morții îl îmbie pe … Mai mult Moartea astăzi – Basarab Nicolescu (editor)

Scrisorile lui Seneca – Prima parte

Articol realizat de Radu Mihai. Seneca – „Scrisori către Lucilius (Vol.1)” București: Editura Seneca Lucius Annaeus  Lucius Annaeus Seneca este unul dintre cei mai cunoscuți filosofi stoici ai Romei. Alături de Marcus Aurelius, Seneca este considerat cel mai complet reprezentat al acestui curent filosofic. Deși școala filosofică stoică a fost fondată în jurul anilor trei … Mai mult Scrisorile lui Seneca – Prima parte

Alain de Botton – Religia pentru atei (bonus, Crăciunul pentru atei)

 Cartea are multe imagini. Cine nu vrea să citească, poate „citi’’ doar imaginile. Ele fac parte din încercarea autorului de a convinge așa cum o face și religia – și prin alte mijloace decât cuvintele. Ateii ar putea să învețe acest lucru. Și ce ar mai putea să învețe cei care nu vor să împărtășească … Mai mult Alain de Botton – Religia pentru atei (bonus, Crăciunul pentru atei)

Iubirea metafizică: urme și întrebări la Jaspers

  ‚‚De-aș grăi în limbile oamenilor, dar dacă n’am iubire făcutu-m’am aramă sunătoare și chimval zăngănitor. …și de-aș cunoaște toate tainele și toată știința și de-aș avea credința toată… dar dacă n-am iubire nimic nu sunt. Și toate averile mele de le-aș împărți și trupul meu de mi l-aș da să ardă, dar dacă n’am … Mai mult Iubirea metafizică: urme și întrebări la Jaspers

Vremea vremuiește, ceasul umblă și lovește, iar omul îmbătrânește

  Să dăm cu Noica câteva Pagini despre sufletul românesc Ceasul bate, umblă odată cu pașii oamenilor, cu gândurile lor, ceasul lovește în miez de noapte sfârșind ziua, începând alta, se rupe firul vieții când vine ceasul ori se naște alta. Ceasul bate orele, omul îmbătrânește, însă toate se petrec într-o vreme ca un întreg … Mai mult Vremea vremuiește, ceasul umblă și lovește, iar omul îmbătrânește

Jurnalul de la Păltiniș, paradigmă ezoterică a devenirii în spațiul cultural

 Jurnalul de la Păltiniș, scris de Gabriel Liiceanu, este relatarea fidelă a perioadei în care autorul, impreună cu Andrei Pleșu și nu doar, este sub tutelajul marelui filosof și înțelept, Constantin Noica. Perioada (cuprinsă între 1977 și 1981) semnifică pentru cei doi cel puțin, o perioadă de formare culturală și deopotrivă spirituală, esențială în destinul … Mai mult Jurnalul de la Păltiniș, paradigmă ezoterică a devenirii în spațiul cultural

Jean-Jacques Rousseau: ultimele visări ale unui hoinar singuratic

   “Azi în dumineca de Florii, s-au împlinit cincizeci de ani de când am făcut cunoștință cu doamna de Warens. Avea douăzeci și opt de ani, fiind născută o dată cu secolul. Eu nu împlinisem încă șaptesprezece și temperamentul meu, care se trezea, și de care nu știam încă, îmi umplea cu o căldură nouă … Mai mult Jean-Jacques Rousseau: ultimele visări ale unui hoinar singuratic

Platon sau prozac? Aceasta este întrebarea!

Lou Marinoff despre (auto)consilierea filosofică  Să citim cu maeștrii:  O dată cu Epicur: ‚‚Rațiunea singură este cea care face viața fericită și plăcută prin expulzarea tuturor concepțiilor sau opiniilor false, întrucât acestea pot perturba mintea în felurite chipuri’’  Încă o dată cu împăratul Marcus Aurelius:  ‚‚timpul vieții omenești nu este decât un punct, substanța este … Mai mult Platon sau prozac? Aceasta este întrebarea!

Robert Pollack: Credința biologiei și biologia credinței

Radu Mihai:  Știința și religia – Două elemente a căror compatibilitate pare imposibilă. Conflictul acestor elemente continuă să se manifeste în prezent, atât în mediul virtual, cât și în cel real. Există un număr mare de aspecte ce determină incompatibilitatea acestora, unul dintre ele fiind diferența conceptelor prin intermediul cărora este reflectată lumea în care … Mai mult Robert Pollack: Credința biologiei și biologia credinței