Studii și cercetări

Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 2: Bacteriile din intestine și tulburarea din spectrul autist)
Politică / Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 2: Bacteriile din intestine și tulburarea din spectrul autist)

Articolul despre care vom discuta în acest episod se numește: „Un nou studiu corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier” și a fost publicat pe Agerpres. Pentru început, m-am bucurat atunci când am descoperit un astfel de articol în presa românească în urmă cu vreo două săptămâni. Cred că în țara noastră există o mare lipsă de educație cu privire la implicațiile stilului alimentar și nutriției în apariția, menținerea și vindecarea tulburărilor psihice și a bolilor fizice (Grajek et…

0 Comments
29 iulie 2023
Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 1)
Politică / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 1)

M-am tot gândit în ultimele luni să scriu despre jurnalismul științific din România. Știu că este posibil să exagerez când îl numesc jurnalism științific, fiindcă este cel mult o reflectare josnică a mult-iubitului furt literar și intelectual pe care-l practică o parte dintre compatrioții noștri. Sigur că nu pot să am așteptări de la niște lingăi care execută ordine primite de la partid și care sunt plătiți din bani publici ca să mintă populimea, sub masca jurnalismului transparent și obiectiv. Și…

1 Comment
27 mai 2023
Intestine deprimate: rolul bacteriilor microbiomului intestinal în apariția și tratamentul depresiei
Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Intestine deprimate: rolul bacteriilor microbiomului intestinal în apariția și tratamentul depresiei

IntroducereUna dintre cele mai importante realizări ale științei secolului XXI constă în încercarea de-a studia și de-a înțelege ființa umană într-un mod holist. Desigur că încă există o mulțime de așa-ziși oameni de știință care văd ființa umană ca pe o mașinărie (poate că omul a fost creat după chipul și asemănarea mașinăriilor, la fel cum creierul a fost creat după chipul și asemănarea calculatorului?) izolată de mediul extern (ce ironie), de propriile emoții și de propriul spirit, care poate fi…

3 Comments
13 iulie 2022
Teoria lui Babette Rothschild despre cum „corpul își amintește” experiențele traumatice și modalități de intervenție psihoterapeutică în traumă
Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Teoria lui Babette Rothschild despre cum „corpul își amintește” experiențele traumatice și modalități de intervenție psihoterapeutică în traumă

Introducere             Babette Rothschild este unul dintre cei mai apreciați și cunoscuți specialiști în psihoterapia traumei. Lucrarea sa intitulată „Corpul își amintește” este o piatră de temelie pentru toți aceia care își doresc să înțeleagă ce anume presupune trauma și intervenția psihoterapeutică necesară vindecării acesteia. Titlul cărții este extrem de sugestiv și reușește să surprindă în totalitate teza acestei psihoterapeute: trauma este o experiență care se poate imprima adânc în corpurile noastre, transformându-ne din punct de vedere biologic (aș adăuga eu…

4 Comments
7 aprilie 2022
Trauma din perioada copilăriei: ce sunt experiențele adverse din copilărie (maltratarea copiilor/disfuncțiile familiale) și care sunt efectele acestora
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Trauma din perioada copilăriei: ce sunt experiențele adverse din copilărie (maltratarea copiilor/disfuncțiile familiale) și care sunt efectele acestora

Ce sunt experiențele adverse din perioada copilăriei? Experiențele adverse din copilărie (EAC) sau „Adverse childhood experiences” (ACE) în limba engleză reprezintă un termen umbrelă care este utilizat pentru a face referire atât la maltratarea copiilor (abuzul și neglijarea), cât și la disfuncțiile familiale (traiul alături de un părinte care abuzează de consumul de substanțe sau care suferă de o boală cronică fizică sau psihică, experimentarea directă sau indirectă (ca martor) a violenței domestice, experimentarea încarcerării unui membru al familiei, precum și…

4 Comments
30 iulie 2021
Trauma din perioada copilăriei: ce reprezintă maltratarea copiilor (abuzul și neglijarea) și care este prevalența diferitelor forme de maltratare
Boy showing STOP gesture with his hand. Concept of domestic violence and child abuse. Copy space
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Trauma din perioada copilăriei: ce reprezintă maltratarea copiilor (abuzul și neglijarea) și care este prevalența diferitelor forme de maltratare

Problematica normelor educaționale în delimitarea experiențelor (potențial) traumatizante Una dintre cele mai semnificative probleme pe care le întâmpinăm în încercarea de a stabili care sunt acele evenimente care pot fi traumatizante pentru copii se referă la diferențele culturale ale modalităților de educare a acestora; altfel spus, la comportamentele și atitudinile părinților sau îngrijitorilor implicați în creșterea copiilor. De exemplu, o parte din părinții români tind să utilizeze violența fizică sub formă de pedeapsă în procesul educațional al copiilor lor (Salvați Copiii,…

0 Comments
26 iulie 2021
Scurt istoric al psihotraumatologiei, abordarea conceptuală a traumei și definirea traumei
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Scurt istoric al psihotraumatologiei, abordarea conceptuală a traumei și definirea traumei

Trauma și miturile acesteia Statuie reprezentându-l pe Ghilgameș, găsită în Khorsabad (nordul Irakului de astăzi), care datează din sec. al VIII-lea î.Hr. Pentru început, psihotraumatologia poate fi definită ca știința care se ocupă cu studiul sistemic al etiologiei, manifestărilor și efectelor traumelor și traumatismelor psihice (Turliuc & Măirean, 2014). Istoria acestui domeniu științific este de obicei împărțită în două etape distincte. Prima etapă este cea preștiințifică. Începutul acesteia datează de acum 4000 de ani, mai precis din perioada scrierilor cueniforme din…

2 Comments
21 iulie 2021
Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?             Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este caracterizată de gânduri, idei sau senzații recurente care se produc fără voința persoanei și care o determină pe aceasta să manifeste o serie de comportamente repetitive (American Psychiatric Association, 2017). În acest sens, obsesiile constituie gândurile intrusive și (de cele mai multe ori) lipsite de sens, imaginile și impulsurile resimțite de persoana în cauză, iar compulsiile reprezintă gândurile și acțiunile pe care aceasta le realizează pentru a neutraliza obsesiile (Barlow, Durand, &…

0 Comments
14 martie 2021
Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)
Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)

Ce este stresul?             Termenul de stres se referă la răspunsul fiziologic al organismului la factorii (stresori) interni sau externi percepuți care au capacitatea de a-i perturba homeostazia (Bucsek, Giridharan, MacDonald, Hylander, & Repasky, 2018). Altfel spus, stresul se referă la totalitatea acelor evenimente care conțin stimuli (stresori) capabili să producă o reacție în creier (perceperea stresului) ce conduce la activarea răspunsului fiziologic de „luptă-sau-fugă” al organismului (răspunsul la stres) (Dhabhar, 2018). Activarea răspunsului la stres (care se realizează prin intermediul…

3 Comments
26 ianuarie 2021
Daniel Keating explică ce înseamnă să fii „Născut anxios”
Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Daniel Keating explică ce înseamnă să fii „Născut anxios”

O scurtă introducere referitoare la sistemul dereglat de stres Incapacitatea unui copil de a sta cuminte atunci când se află într-o sală de clasă, de a se concentra și de a-și controla emoțiile și atenția este diagnosticată de obicei ca tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau ca deficit intelectual, însă există posibilitatea ca copilul respectiv să se confrunte în realitate cu o modificare biologică a cărei apariție constituie un răspuns aflat în legătură cu o reacție socială adversă…

2 Comments
9 septembrie 2020