Omul de știință și cetățeanul Feynman gândind ,,sensul tuturor lucrurilor’’

Azi, nici măcar două domenii ale cunoașterii nu poate cineva să le înțeleagă profund încât să nu se facă de râs. Așa abordează Feynman problemele: în stilul unor filosofi de secol XVII, ridicându-se undeva în sfera universalului ,,tuturor lucrurilor’’ pentru a nu se face de râs în fața ,,specialiștilor’’. Știință, tehnologie, îndoială și incertitudine în cunoaștere O problemă este: ,,ce este știința?’’. Pentru Feynman tehnologia, a face lucruri noi, face parte din știință, spre deosebire de Basarab Nicolescu, la care tehnologia…

0 Comments

,,Elocința sardinei’’ Bill François în exprimarea câtorva minunății ale lumii subacvatice

În 1982, după ce un submarin sovietic eșuase lângă Stockholm, Marea Baltică era cercetată de armata suedeză pentru a preîntâmpina un atac al rușilor. Sonarele cercetând zgomotele adâncurilor mării receptau un sunet tipic de elice. În zona unde au fost descoperite astfel de sunete locul a fost investigat îndelung fără a fi descoperită sursa, apoi au fost trimise avioane și nave de război sudeze pe baza ipotezei că este o tehnică de camuflaj a inamicului sovietic. Timp de o lună navele…

0 Comments

Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 2: Bacteriile din intestine și tulburarea din spectrul autist)

Articolul despre care vom discuta în acest episod se numește: „Un nou studiu corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier” și a fost publicat pe Agerpres. Pentru început, m-am bucurat atunci când am descoperit un astfel de articol în presa românească în urmă cu vreo două săptămâni. Cred că în țara noastră există o mare lipsă de educație cu privire la implicațiile stilului alimentar și nutriției în apariția, menținerea și vindecarea tulburărilor psihice și a bolilor fizice (Grajek et…

0 Comments

Shinrin-yoku sau ,,îmbăierea în pădure’’ cu Dr. Qing Li

Pacienții cu o priveliște verde au nevoie de mai puțin timp pentru recuperare, fiind externați mai repede față de cei lipsiți de o priveliște verde. Chiar și simpla expunere la imagini cu verdele nesfârșit al pădurilor a dus la o însănătoșire mai rapidă a celor de la terapie intensivă. Nici nu este nevoie uneori așadar de întreaga realitate a pădurii pentru  ca mintea și corpul să reacționeze pozitiv, când ,,se află’’ în natura verde. Este ca o refacere a legăturii pierdute…

0 Comments

Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 1)

M-am tot gândit în ultimele luni să scriu despre jurnalismul științific din România. Știu că este posibil să exagerez când îl numesc jurnalism științific, fiindcă este cel mult o reflectare josnică a mult-iubitului furt literar și intelectual pe care-l practică o parte dintre compatrioții noștri. Sigur că nu pot să am așteptări de la niște lingăi care execută ordine primite de la partid și care sunt plătiți din bani publici ca să mintă populimea, sub masca jurnalismului transparent și obiectiv. Și…

1 Comment

,,Corectitudinea politică’’: Michael Dyson și Michelle Goldberg contra Stephen Fry și Jordan Peterson

În dezbaterea Munk, argumentele au fost acoperite de acuze și de sentințe produse de viziunile opuse ale participanților (soții Munk fiind conducătorii fundației organizatoare a dezbaterii pe tema corectitudinii politice). În fața a 3000 de spectatori, moțiunea dezbătută a fost: ,,ceea ce tu numești corectitudine politică, eu numesc progres’’. De partea progresului corectitudinii politice, stânga militantă cu predicatorul negru, scriitorul  Michael Eric Dyson și jurnalista de la New York Times, Michelle Goldberg. Contra corectitudinii politice, scriitorul și actorul homosexual Stephen Fry,…

2 Comments

,,Legătura secretă dintre om și natură‘‘ revigorată de Peter Wohlleben, noaptea în pădure

Reluând câteva idei din ,,viața secretă a copacilor’’,  Wohlleben încearcă se arunce o punte peste separarea dintre noi și natură, dintre intelect și sistemul complex, ,,aproape mecanic’’ al lumii înconjurătoare. După ce s-a râs pe seama lui Descartes că a văzut în animale, agregate de mecanisme și mașini, omul este cunoscut cu ,,aparate’’ în el, precum cel excretor, reproducător, respirator etc., în psihic având mecanisme precum cele de apărare, la fel, și animalele niște existențe cărora le cunoaștem aparatele și mecanismele…

1 Comment

Jonathan Franzen: ,,ce-ar fi să nu ne mai prefacem că putem opri catastrofa climatică?’’ sau sfârșitul jocului înainte de a se termina

Franzen nu neagă încălzirea globală, rolul carbonului și expertiza climatologilor, chiar îi ponegrește puternic pe cei care nu-i cred pe specialiștii în schimbarea și încălzirea climei. Dar neagă rolul demiurgic al omului de a opri încălzirea climei globale, respinge interpretarea greșită a teoriei climatologilor, confundând deja teoreticul cu practica, urmând tendința recurentă din om de a schimba și salva lumea. Figura salvatorului, de la cel religios la cel carismatic din politica secolului XX, revine în straie verzi pentru a opri încălzirea…

0 Comments

Despre prioni la Dyson în ,,Originea vieții’’ și la Klawans ,,În apărarea femeii cavernelor’’

Cei mai mulți pași importanți din evoluția vieții au fost provocați de paraziți (Margulis). Cercetând ipotezele originii vieții, Freeman Dyson (fizician, matematician, academician, multiplu premiat)  examinează și ipoteza unui ARN parazit, apărând în celulă ca o accidentală maladie parazitară, parazitul devenind cu timpul un simbiont alături de proteine și ducând într-o perioadă mare de timp la formarea ,,aparatului genetic actual’’. Dar acest parazit nu este un virus deși originea virusului este incertă, el ar putea fi o plasmidă, adică fragmente de…

0 Comments

George Steiner ,,în castelul lui Barbă-Albastră’’

Știința și tehnologia au produs grave probleme conexate cu dezechilibrele economice, distrugerea mediului înconjurător, provocând dileme morale. Costul revoluției tehnico-științifice a fost foarte ridicat dar exceptând criticii anarhici, pastorali, nu s-a îndoit nimeni de avântul de înstăpânire a naturii prin cunoașterea științifică. Certitudinea dogmatică a modernizării tehnico-științifice a fost susținută de o voință economică oarbă purtată doar de nevoia de confort și bunăstare materială. Dar a contat și convingerea că investigația mentală trebuie să meargă mereu înainte, să intre în toate…

1 Comment