Kierkegaard, Șestov, filosofia existențială, ,,vocea celui care strigă în pustie’’ între arborii vieții și cunoașterii

Vocea lui Kierkegaard este vocea celui care strigă în pustiul lumii omului, o lume fascinată de fructele cunoașterii universale și necesare, vrăjită de roadele lui ,,trebuie’’, un "trebuie" bazat pe adevăruri universale, necesare și constrângătoare. Glasul în pustiu al lui Kierkegaard este filosofia existențială, filosofia credinței în posibil, a credinței într-un Dumnezeu pentru care totul este posibil în neantul lumii absurde, o lume fascinată de fructele cunoașterii. O credință într-un Dumnezeu care nu ne constrânge la nimic, care nu este El…

0 Comments

Munții Maramureșului: Repedea-Vârful Farcău-Vârful Mihăilecu-Luhei

Măcar o dată în viața iubitorului de munte să-i fie dat să calce pe potecile acestor munți frumoși. Din Repedea, dintre case urcă încet poteci pe Culmea Chicera, apoi a Rugașului. Deși este un septembrie pastoral, iar stânele sunt aliniate, doar la stâna din Runea escorta lătrătoare și-a făcut apariția. Pe lângă Culmea Rugașului, cărarea arată la capătul ei oglinda de apă unde mioarele se privesc și se adapă din Lacul Vinderel. De acolo, drumul este dus-întors până pe Vârful Farcău.…

0 Comments

Dezbaterea Templeton: ,,din cauza științei a ajuns desuetă credința în Dumnezeu?’’

Răspunsuri În dezbaterea susținută de Fundația John Templeton oameni de știință, filosofi, oameni religioși, oameni ai instituțiilor religioase au dat răspunsuri problemei, răspunsuri la o mare întrebare, întrebarea fiind mare, nu pentru că răspunsurile sunt mari, ci pentru că mereu sunt nesatisfăcătoare, mereu fiind loc de noi răspunsuri, de noi dezbateri între cei care reflectează și încearcă un răspuns. Pinker, obișnuit deja cu dezbaterile, mare optimist în mersul spre bine al omenirii, nu ne miră aceasta, el fiind un psiholog la…

0 Comments

Evghenia Iaroslavskaia-Markon, o femeie extraordinară din Rusia comunistă

,,Jur să-i răzbun cu vorba și cu sângele’’...aflată în lagărul, unde se citeau listele de executați de către reprezentanții statului comunist, auzind că bolșevicii l-au executat pe iubitul ei soț, Evghenia începe să urle, aruncându-le cuvinte precum ,,călăilor’’, promițându-le răzbunarea ei și căderea sovietelor. Ea își scrie pe  piept ,,moarte cekiștilor’’ și cere celorlalți condamnați să-i tatueze pe sâni ura de moarte contra cekiștilor (CEKA fiind serviciul criminal de securitate în slujba comuniștilor). Având labele picioarelor tăiate în urma unui accident…

0 Comments

Munții Baiului: Săcele-Țigăi-Paltinu-Neamțu-Ștevia-Rusu-Cazacu-Pârtia Azuga

Din Săcele drumurile se întretaie înspre culmea principală a Munților Baiului, pe Muchia Cărbunarilor, urcușul este lent, accesibil și nu durează mult până când privirea drumețului planează deasupra orașului Săcele. După ocolirea cocoașei Tâflei, lângă Cabana Rențea drumul rătăcește nu departe de gardul cabanei militare, unde bravii ostași români se odihnesc cu familiile, după atâtea lupte pentru glia strămoșească. După cabană se iese în scurt timp în golul alpin al Clăbucetului, unde privirile încântate de nemărginirea depărtărilor sunt prezente mai tot…

0 Comments

Profesorul indezirabil și recorder-ul corect politic

Profesorul indezirabil cu limbajul lui incorect politic este omul rezultat dintr-o societate supusă ,,marelui salt înainte’’ în materie de limbaj corect politic. Ce nu observă gardienele corectitudinii politice de la recorder puse pe lipit etichete infamante, damnabile pentru eternitate, este că o cauză a distrugerii învățământului este tocmai această corectitudine politică producătoare de prețiozități false exprimate chiar de la începutul articolului cu scrisul de pe tablă: vai de copiii inocenți, ce pot studia la școală cu acești profesori ,,rasiști, misogini...’’! Profesorul…

0 Comments

Hypatia din Alexandria, Maria Dzielska și Sfânta Ecaterina între istorie și legendă

Maria Dzielska cercetează cu acribie puținele surse favorabile și nefavorabile Hypatiei din Alexandria. Dzielska se concentrează și pe scrisorile elevului Hypatiei, episcopul Synesius de Cyrene, viața Hypatiei fiind legată de ascensiunea creștinismului prin elevii săi creștini, iar moartea sa prin adversarii ei creștini. Dzielska critică legenda Hypatiei ca martiră și victimă inocentă pe altarul științei. Legenda Iluminiști, precum Voltaire, au folosit-o pe Hypatia ca exemplu al omului dedicat științei devenit victimă a fanatismului religios. Voltaire chiar se roagă pentru Sfântul Chiril…

0 Comments

,,Ispita transcendenței’’, Paul Kurtz, critica religiei și ispita de a nu fi sceptic întru totul

În prefață, filosoful Kurtz spune că i s-a întărit ,,credința’’ în teza sa: oamenii sunt ispitiți de transcendență, de transcenderea lumii lor. Alături de alți cercetători, el a studiat vindecătorii miraculoși la care mulți apelează pentru bolile lor, iar el s-a convins că este vorba de ,,autoamăgire și credulitate’’, că abia se poate vorbi de ceva precum efectul placebo în cazul unor ameliorări ale bolilor psihosomatice. Oamenii predispuși amăgirii cred în forțe transcendente, care le-ar ameliora afecțiunile. În fața eșecurilor tratamentelor…

1 Comment

,,Caietele lui Serafino Gubbio, operator’’ scrise de Pirandello

,,Divinități din fier și oțel’’ și-a fabricat omul, ,,ajungând servitorul și sclavul lor’’, scrie Serafino Gubbio, cu aceeași mână cu care învârte manivela aparatului de filmat. Asupra lui homo sapiens, lui homo faber, a triumfat prostia, când poezia vieții a fost înlocuită cu ,,trăiască mașina care mecanizează viața!’’. Dacă ,,Lupul de stepă’’, ,,contemporanul’’ lui Serafino, se salva prin sălbăticia, căutarea de sine, exercițiile spirituale, Serafino se menține viu prin scris, și scrisul său fiind un exercițiu spiritual de salvare temporară din…

0 Comments

Munții Lotrului: Pasul Tărtărău-Piatra Albă-Cristești-Șteflești-Negovanu Mare-Sădurel

20 de minute din Pasul Tărtărău pe drumul urcând alene, unde deja sunt prezenți vrednicii oameni ai locului, sunt suficiente pentru a ieși în golul alpin, o nemărginită spinare de aur a muntelui, de pe care privirile sunt furate spre munții, de unde am privit cândva spre culmile Lotrului. Cei mai semeți, Munții Parâng, apoi Șureanu, unde chefuiau ciobanii lângă Vârful lui Pătru, și nu în cele din urmă, Munții Latoriței și Căpățânii. De asemenea, se conturează în zare culmea șerpuitoare…

0 Comments