Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…

 Se termină existența mea întrutotul cu moartea trupului meu? Ia sfârșit ființa mea pentru totdeauna prin stopul cardio-respirator și moartea cerebrală? Oricum ar fi formulată, o astfel de întrebare metafizică asupra sfârșitului propriei ființe l-a bântuit pe om încă din zorii umanității. Deși a fost o întrebare de care oamenii religioși sau filosofii s-au preocupat mai mult, nici unii oameni de știință nu au evitat-o și nu făcând filozofie sau teologie, ci încercând să aducă metodologia științifică în preajma sfârșitului vieții,…

2 Comments

„Privind soarele în față” sau privind moartea în față cu Irvin Yalom

  Pornind de la maxima lui François de la Rochefoucauld – „Soarele și moartea nu pot fi privite în față”, Irvin Yalom își propune să facă posibilă confruntarea cu moartea prin privirea ei în față, căci „A privi moartea în față, cu asistență profesională, nu numai că atenuează groaza, dar face viața mai intensă, mai prețioasă, mai plină de savoare” (p. 222). În acest demers, autorul apelează la numeroase cazuri întâlnite în practica psihoterapeutică, prin exemplificarea cărora încearcă să indice cum…

0 Comments

Perspectiva biologică: teoriile somatotipurilor și teoriile genetice ale cauzelor de apariție ale delincvenței

 Fundamentarea teoriilor biologice s-a realizat pe baza ipotezei conform căreia delincvența și criminalitatea reprezintă elemente constituționale moștenite prin intermediul eredității. Conform lui Conklin (1998, p. 146, apud. Cox et. al., 2008), teoriile respective se bazează pe ideea că un infractor se diferențiază de un non-infractor prin diverse caracteristici fiziologice. Una dintre aceste teorii este cea a criminalului înnăscut, fiind lansată de către Cesare Lombroso în anul 1876, prin intermediul lucrării intitulate „L’uomo delinquente”, adică „Omul delincvent”. Teoria criminalului înnăscut  Lombroso consideră…

2 Comments

Cercul de lectură – Sam Parnia (12.07.2019) – Pădurea din Valu lui Traian, Constanța

 Următoarea întâlnire a cercului de lectură Lumen in mundo va avea loc pe data de 12 iulie în pădurea de lângă Valu lui Traian, Constanța.  Ne vom întâlni la ora 16:10 în fața gării CFR din Constanța, iar apoi vom merge să ne cumpărăm biletele pentru călătoria respectivă (dus-întors, de preferat). O să plecăm spre Valu lui Traian cu trenul de ora 16:32 și o să ne întoarcem cu cel de la ora 20.  Subiectul principal al acestei ediții constă în…

0 Comments

Perspectiva umanistă a dezvoltării personalității: teoria ierarhică a motivației umane și autoactualizarea, teoria rogersiană a personalității

Perspectiva umanistă   Pe parcursul istoriei sale, conceptul de gândire umanistă a suferit diverse modificări, începând cu Antichitatea, trecând prin perioada Renașterii, iar apoi prin cea a fenomenologiei și a existențialismului. În psihologie, acest tip de gândire a beneficiat de o manifestare de natură teoretică, dând astfel posibilitatea concretizării perspectivei umaniste, dar și a școlii de psihoterapie umanistă (Stefaroi, 2012).   Începutul anilor 1950 reprezintă perioada de dezvoltare a psihologiei umaniste. Aceasta din urmă a apărut ca reacție critică la adresa…

0 Comments

Perspectiva cognitivă a dezvoltării personalității umane, variabilele cognitive ale personalității și teoria alternativismului constructiv

Perspectiva cognitivă a dezvoltării personalității umane   Această perspectivă are ca scop explicarea diferențelor individuale dintre oameni, la nivelul personalității acestora, prin intermediul diferitelor modalități de procesare a informațiilor care provin din mediul extern. Predecesorul teoriei modelelor cognitive este Kurt Lewin, care, prin teoria proprie asupra comportamentului, încearcă să explice formarea reprezentărilor mintale ale acelor elemente pe care un individ le consideră ca fiind foarte importante, dar și modalitatea în care fiecare individ își organizează elementele cognitive pe parcursul vieții (Burger,…

0 Comments

O perspectivă biologică asupra dezvoltării personalității umane: teoria trăsăturilor biologice și teoria evoluționistă

   Perspectiva biologică reprezintă prima încercare de înțelegere și de explicare a modalității prin care se formează personalitatea umană. Scopul acestei perspective constă în identificarea diferențelor de reacție ale indivizilor umani, în momentul în care se află în diverse contexte situaționale. Acest lucru se realiza prin diferențierea tiparelor de comportament sau de răspuns ca reacție la contactul cu un stimul aflat în mediul extern (Engler, 2014). În viziunea lui Eysenck (1982), diferențele umane individuale sunt determinare de dispozițiile personalității, adică de…

0 Comments

Introducere în tulburările de vorbire: Disartria

Ce reprezintă disartria?  Disartria reprezintă o tulburare de vorbire (comunicare). Aceasta din urmă se referă la totalitatea deficiențelor de limbaj (în ceea ce presupune forma, funcția și modalitatea de utilizare a unui anumit sistem convențional de simboluri, precum cuvintele pronunțate sau cele scrise), de vorbire (referitoare la capacitatea de producere a sunetelor, de articulare a acestora sau de menținere a fluenței vocii), dar și de comunicare (adică orice conduită (non)verbală care poate influența comportamentul, ideile și atitudinea unui anumit individ uman)…

0 Comments

Stadiile de dezvoltare psihosexuală în concepția lui Sigmund Freud

Perspectiva freudiană asupra dezvoltării personalității umane  Conform lui Freud, la baza dezvoltării personalității umane se află evenimentele petrecute în perioada stadiilor de dezvoltare psihosexuală. Aceste stadii încep din momentul nașterii și se încheie în jurul vârstei de 12 ani. Fiecare dintre cele cinci stadii beneficiază de caracteristici diferite de manifestare, având efecte multiple asupra modalității de dezvoltare a personalității. Pe parcursul acestei perioade, individul uman se confruntă cu o serie de conflicte la nivel psihic, pe care trebuie să le rezolve…

1 Comment

‚‚Mitul nașterii eroului’’ într-o ‚‚interpretare psihologică a mitologiei’’ de Otto Rank

Babilonieni, hinduși, persani, egipteni, greci, romani în legendele, poemele, miturile lor au avut similitudini privitoare la nașterea și viața eroilor, întemeietorilor de cetăți, de religii sau de imperii. Cum se explică aceste similarități? Similitudini și teorii O anumită înclinație a minții umane de a se manifesta asemănător între anumite limite (Adolf Bastian, Adolf Bauer) sau o altă teorie, cea a comunității originare pe Indus, dar nedovedită. O a treia teorie este cea a migrației și împrumuturilor, spațiul babilonian fiind prima sursă…

0 Comments