Categorie destinată tuturor articolelor publicate de Cătălin Spătaru.

Nucșoara și rezistența din munți a bandei Arsenescu-Arnăuțoiu: rememorarea Aurorei Liiceanu despre rănile nevindecate ale trecutului comunist

,,O ploaie torențială însoțită de o furtună violentă s-a abătut asupra noastră. Noi ne-am îndepărtat unii de alții la 200 m, pentru că fulgerul cădea fără oprire, vroind să evităm să pierim în același timp...Nu găsesc cuvinte pentru a descrie acea noapte apocaliptică pe care am trăit-o...auzeam urlete sinistre de lupi înfometați. Timp de două săptămâni am trăit în prezența acestor urlete...Dormeam încălțați, adesea nu ne scoteam încălțămintea cu lunile...Arma între genunchi, îmbrăcați, încălțați, așa dormeam’’, declara ,,banditul’’ Gabriel Vatamaniuc.  ,,În…

0 Comments

Claude Lévi-Strauss cercetând ,,Supliciul lui Moș Crăciun’’ în libertas decembris  

În 1951, când încă Bisericile creștine se împotriveau sărbătorii americane a Crăciunului, socotind-o sărbătoare păgână, un Moș Crăciun a fost ars în fața a 250 de copii creștini. Fără știință, reprezentanții bisericii intrau cu acest autodafé în continuarea firească a unei istorii sincretice a Crăciunului. Toamna, când împărăția nopții și a întunericului invadează ziua, alungând lumina, când ciclul vieții se încheie în moarte, copiii costumați în fantome și schelete nu le dau pace adulților, până când nu le fac daruri (exemplu…

0 Comments

De ce sunt cărțile aruncate la gunoi?

Vechiul și noul Pentru că nu se potrivesc cărțile vechi cu mobila nouă, ,,modernă’’, se justifică o persoană. Noul este o valoare în sine pentru niște intelecte ,,moderne’’, iar vechiul este desigur o nulitate. Dar de ce nu sunt donate cărțile? Chiar la pozele de pe rețele cu cărți aruncate, sunt apeluri la donații! Sau de ce nu se încearcă vânzarea chiar cu prețuri modice la anticariate, care uneori vin și acasă ca să le selecteze? Înțelegem că nu mai pot…

0 Comments

Munții Vâlcan: Pasul Vâlcan-Vârful Tenia-Vârful Drăgoiu-Drumul Roman-Schela

Din Pasul Vâlcan, în sensul contrar drumului de creastă ce duce înspre Vârful Straja, pleacă un drum peste creasta Munților Vâlcan, creastă ce se termină coborând lângă confluența Jiului de Vest cu cel de Est. Trecând peste Vârful Tenia, apoi peste Vârful Drăgoiu, dincolo de Drăgoiu, de unde se vede Cândețu cu blândele căprioare păscând, am reparcurs creasta Vâlcanului înapoi la Panteonul cu figurile istoriei României de pe Pasul Vâlcan. De aici, coboară Drumul Roman spre Schela. De pe Drumul Roman…

0 Comments

,,Războiul lui Stalin’’ sau cum URSS a devenit o superputere cu suportul lui Roosevelt, al admiratorilor socialismului și prin jefuirea Europei până la Berlin

Strategia lui Lenin și Stalin: țările capitaliste trebuie să se lupte între ele pentru a deschide calea victoriei socialismului Fie socialismul, fie capitalismul va triumfa, cât timp vor fi cele două nu va fi pace, spune Lenin în 1920. Statele capitaliste trebuie incitate să se atace reciproc pentru ca socialismul să învingă definitiv. Războiul viitor dintre SUA și Japonia este binevenit, doi jefuitori care se vor slăbi reciproc, iar când va veni momentul îi vom sufoca, spune Lenin pe 26 noiembrie…

1 Comment

Dmitri Merejkovski despre ,,Rusia bolnavă’’

În Rusia este o ,,teribilă voință de coborâre’’, rușii se cred poporul noii Rome purtători de Hristos dar de fapt ei sunt vânzătorii de Hristos, Rusia nu este învierea celei de a treia Rome, ci un mort care bocănește în capacul sicriului. Rusia este înmormântată de rușii, care aruncă țărână pe ea pumn după pumn, până s-a făcut o movilă și o cruce. Rusia este o sămânță ce putrezește, nu moare pentru a învia. După Revoluția din 1905, cuvintele lui Merejkovski…

0 Comments

Etica lui Spinoza, partea a III-a, unde conatus-ul cititorului se extinde bucurându-se de cunoașterea naturii afectelor

Nu blestemăm, nu batjocorim, nu aruncăm în domeniul absurdității și îngrozitorului afectele și pasiunile omului, ci le integrăm în cunoașterea naturii. Fiindcă ele nu sunt ceva rupt de natura lucrurilor, ele sunt naturale, țin de legile comune naturii. Înțelegerea și nu damnarea afectelor, cunoașterea naturii lor, nu etichetarea nebuniilor omului ca vicii, fiind vorba de natura lucrurilor, totdeauna aceeași, virtutea și puterea ei fiind mereu la fel, doar formele se schimbă. În fizic și în suflet, legitatea naturii este prezentă. Ura…

0 Comments

Munții Vâlcan: Pasul Vâlcan-Vârful Straja-Vârful Verde-Vârful Șigleu Mic-Vârful Șigleu Mare-Valea de Pești

De la statuile conducătorilor și comandanților de armate, ce au făcut pasul eternizat spre unire, din pasul Vâlcan pasul călătorului se supune drumului spre Vârful Straja, străjuind dimpreună cu monumentul soldaților înghețați de frig, soldați înghețați ca în timpul Primului Război Mondial, în luptele pentru creasta Vâlcanului cu germanii și austro-ungarii. Privind de sus stațiunea Straja aproape pustie, deși este sfârșitul lui decembrie, parțial albită de zăpada artificială, trecând pe lângă lacul împrejmuit de garduri și de gheață, urmează Vârfurile Mutu…

0 Comments

Mussolini marxistul, ,,fascio d’azione rivoluzionaria’’ formată de socialiști, ,,aceasta este viața care fierbe, care izbucnește’’ (D’Annunzio) sau  revoluția fascismului italian de la o erezie socialistă la ,,totul pentru stat’’

În 1912, când Italia își extindea teritoriul prin cucerirea Libiei, socialistul radical și revoluționar Benito Mussolini a contribuit prin retorica sa la excluderea din partid a socialiștilor moderați apropiați prim-ministrului Giolitti. Mussolini devenea astfel directorul ziarului socialist ,,Avanti!’’ și câștiga alături de socialiștii radicali alegerile din 1913. Frica de socialism a resuscitat conservatorii și naționaliștii, îngropând liberalismul italian și liberalismul lui Giolitti deși acesta fusese victorios în războiul de cucerire a Libiei din cadrul războiului italo-turc. O mișcare de reînnoire culturală…

1 Comment

,,Nuditatea’’ lui Giorgio Agamben sau dez-văluiri despre creație, mântuire, contemporan, K., fantome, identitate digitală, trupuri goale, înviate, boulimos…

Nu mai este nimic de zis, când opera are în ființa ei fără vreun rest creația și mântuirea într-o coincidență, contopind opera creatoare a îngerului cu mântuirea făcută de profet, nemafiind nimic de izbăvit de către profet, nimic de creat de către înger. Când îngerul creator se plânge de lipsurile creației devine profet, când poetul se tânguie asupra creației creează profeția critică sau face filosofie. Filosofia și critica au moștenit lucrarea religioasă a mântuirii, care fusese preluată deja de exegeza sacră.…

0 Comments