Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe … Mai mult Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

‚‚Etica” lui Spinoza demonstrată geometric începând cu ,,Deus sive Natura’’ (cartea I)

Știm, câte capete atâtea păreri, fiecare cu gustul lui, ș.a., aceste ziceri și zicători apar pentru că mulțimile mai degrabă își imaginează lucrurile decât le cunosc, oamenii nu explică natura lucrurilor, ci doar folosesc imaginația, construind existențe imaginare, în locul celor raționale. Ne încântă simțurile, lucrurile sunt atrăgătoare sau respingătoare, sunt plăcute sau urâte, frumoase, … Mai mult ‚‚Etica” lui Spinoza demonstrată geometric începând cu ,,Deus sive Natura’’ (cartea I)

‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Norul este. Copacul este. Fluturele este. Omul este. Racheta este. Universul este. Dumnezeu este. Frumusețea este. Acest ‚‚este‘‘, ființa ca ființă, existența ca existență, este atât de neglijat în viața obișnuită, deși apare ca subzistența a toate care sunt, au fost și vor fi. Chiar și neglijența are nevoie de ‚‚a fi’’. Această ființă este … Mai mult ‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

‚‚Cultura crește din excesul vieții asupra ei înșiși…e adevărul nostru, e ordinea după chipul și asemănarea noastră’’  Cultura nu-i opusul vieții, ea este încă viață, este chiar excesul vieții, excesul biologiei, nu doar transfigurare a biologiei, ce pare să pună în centru tot biologia, nu cultura. Experiențele religioase au scos la iveală posibilitățile spirituale ale … Mai mult Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

  „Mic tratat al marilor virtuți” este continuarea îndelungatei reflecții îndreptate timp de mii de ani asupra virtuții, pe care André Comte-Sponville o face pentru a oferi contemporaneității un suport, un ghid pentru practicarea moralei prin învățarea virtuții. Lucrarea examinează virtuțile pe care autorul le consideră a fi cele mai importante – marile virtuți necesare … Mai mult „Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Nu ne-ar fi de nici un folos această carte, spune Aristotel, dacă nu ne-ar ajuta să devenim virtuoși (1103b). Și de ce să devenim virtuoși? Virtutea este calea supremă către fericire, fericirea fiind activitatea conformă cu virtutea (1098b). Fericirea este binele perfect, suprem, scop în sine căci nu vrem fericirea sau binele pentru altceva, în … Mai mult Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Scrisorile lui Seneca – A doua parte

  La începutul anului trecut, publicam o recenzie a „Scrisorilor către Lucilius (Vol. 1)”, scrisori pe care Seneca i le-a trimis prietenului său Lucilius, undeva în jurul anilor 65 după Hristos, perioadă în care ultimul menționat era procurator al Siciliei. Primul volum conține 80 dintre aceste scrisori, motiv pentru care recenzia mea anterioară este mai … Mai mult Scrisorile lui Seneca – A doua parte