Pe ,,fluviul conștiinței’’ cu Sacks: activitățile mentale de la plante la cefalopode și oameni

O fată înconjurată de 9 amanți era metafora glumeață a lui Carl von Linné pentru  pistilul și cele 9 stamine ale unei flori. Autofecundarea la flori acceptată tacit avea să fie dezvoltată de ideea unei fecundări încrucișate cu ajutorul insectelor. Formele, culorile, mirosul, nectarul erau o parte din secretul florilor, acela al polenizării încrucișate, observat și dezvăluit de Darwin. Albinele sunt atrase de florile albastre și galbene, ignorându-le pe cele roșii pentru că nu disting roșul. Fluturii care văd roșul le …

2 Comments

Max Brockman (coord.) –  Știința viitorului sau deschizând drumuri ale științelor pentru toți

Un început potrivit pentru ‚‚bietul om supt vremi’’, bietul om supt de vremea epidemiei, sugând și el ce se mai află prin magazine, ar fi că aproape 10% din genomul uman este urmarea infecției cu virusuri. Un anumit tip de virusuri generează copii ale propriei structuri și inserează acest cod, ca un cal troian în genomul gazdei, omul sau alte mamifere. Însă în fața altui gen de virusuri, sistemul imunitar a eșuat lamentabil, în ciuda faptului că se luptă de multe…

1 Comment

O perspectivă biologică asupra dezvoltării personalității umane: teoria trăsăturilor biologice și teoria evoluționistă

   Perspectiva biologică reprezintă prima încercare de înțelegere și de explicare a modalității prin care se formează personalitatea umană. Scopul acestei perspective constă în identificarea diferențelor de reacție ale indivizilor umani, în momentul în care se află în diverse contexte situaționale. Acest lucru se realiza prin diferențierea tiparelor de comportament sau de răspuns ca reacție la contactul cu un stimul aflat în mediul extern (Engler, 2014). În viziunea lui Eysenck (1982), diferențele umane individuale sunt determinare de dispozițiile personalității, adică de…

0 Comments

”Opt păcate capitale ale omenirii civilizate” mărturisite de Konrad Lorenz, cu o raportare la gândurile răutății lui Evagrie Ponticul

 Există o diferență semnificativă între lumea organică și cea anorganică: manifestarea structurilor și funcțiilor dezvoltate prin intermediul adaptării, care există doar în prima lume menționată anterior. Existența acestor structuri și funcții este fundamentată de selecția naturală, iar scopul dezvoltării lor constă în asigurarea supraviețuirii speciei respective. Înțelegem deci faptul că toate structurile corporale și comportamentale ale ființelor vii există prin intermediul selecției și adaptării, motiv pentru care putem să ne întrebăm și la ce anume îi folosesc omului modern anumite comportamente…

2 Comments