Omagierea rebelului și rebeliunii Între 1661-1789 în Franța au avut loc 8500 acte de revoltă sau de rebeliune. Revoltele repetate culminând cu Revoluția din 1789. Revoluționarul este deosebit de rebel și de revoltat pentru că are o conștiință ideologică mai puternică și urmărește o transformare radicală, respingând orice reformă. Disidenții, liber-cugetătorii, libertinii, inventatorii samizdatului sunt și ei categorii de revoltați și de rebeli. Rebeli există și azi, ei sunt gânditori liberi care sunt închiși, marginalizați, tolerați, respinși de gândirea unică dominantă…