,,Ignoranța înstelată’’ a lui Gustave Thibon

Crimele colective nu s-au produs pe muzica marșurilor funebre fiindcă muzicile războinice sunt muzici ce susțin forța și speranța. Muzica războinică îmbătând delirul optimismului trăit de Robespierre, Hitler sau Stalin. Când Goethe înclină să tolereze nedreptatea măruntă ca preț pentru ordine de teama marii nedreptății și dezordinii, de fapt este vorba de o căutare răbdătoare a echilibrului între ce este dezirabil și ce este posibil. El urmează ruga înțeleptului către zeu: să îmbunătățească ce poate fi îmbunătățit, să îndure ce nu…

0 Comments

,,Maeștrii pierduți’’ și redescoperiți de Linda Johnsen

De la misterele cultelor antice, Orfeu și Thales, până la Iamblichos, Hermes Trismegistul și Proclus, autoarea, practicantă de Yoga, urmărește crearea de conexiuni cu spiritualitatea Indiei, cu filosofiile indiene și scoaterea la lumină a laturii spirituale din viețile și învățăturilor maeștrilor antici. Cine agreează asimilările culturale din filosofia indiană în filosofia Greciei Antice, va găsi în carte încercările autoarei de corespondențe cu gândirea indiană, de transmitere a ideilor: de exemplu, transmigrația sufletelor la Platon i se pare autoarei că ,,vine direct…

1 Comment

Seneca pentru liniștea și liniștirea spiritului (De tranquillitate animi)

În fața primejdiilor, om adevărat este acela care nu-și expune virtutea, nici nu și-o ascunde, căci a te salva nu înseamnă a te îngropa. Prefer să fiu mort decât să trăiesc asemenea unui mort, să ies din rândul celor vii dinainte de a muri, spune Curius Dentatus. Primejdiile neliniștesc, teama vrea să ne înlănțuie, dar spiritul nostru trebuie să rămână în mișcare, precum al lui Socrate încurajându-i pe atenienii aflați sub dominația celor 30 de tirani. Împotriva neliniștii Ne înlănțuie treburile…

1 Comment

‘‘Învățarea seninătății’’ printre ‘‘Stările sufletești’’ cu Christophe Andre

  ‘‘Orice om este discipolul unui cuvânt profund’’ (Victor Hugo), astfel că o parte din cuvintele acestei cărți valoroase pot fi folosite de cititor ca mantre constructive împotriva cuvintelor distructive, adânc sădite în mintea noastră, atât de adânc, încât ele devin ca un jurământ uitat, noi devenind fideli unui astfel de jurământ uitat (Pessoa), afirmat de atâtea ori că devine un automatism inconștient precum: ’’este o catastrofă’’, ’’ești un om de nimic’’, ’’nu o meriți’’ etc. (pp. 471, 440, 470).  ‚‚Să…

1 Comment

Platon sau prozac? Aceasta este întrebarea!

Lou Marinoff despre (auto)consilierea filosofică  Să citim cu maeștrii:  O dată cu Epicur: ‚‚Rațiunea singură este cea care face viața fericită și plăcută prin expulzarea tuturor concepțiilor sau opiniilor false, întrucât acestea pot perturba mintea în felurite chipuri’’  Încă o dată cu împăratul Marcus Aurelius:  ‚‚timpul vieții omenești nu este decât un punct, substanța este un flux, percepțiile ei, fade, compoziția corpului coruptibilă, sufletul o adiere, soarta ceva inscrutabil, iar faima un lucru fără noimă…atunci ce-l poate îndruma pe om? Un…

3 Comments