Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut Statuia lui Platon din Atena, Grecia. În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe zei deopotrivă (după cum afirma Corul din „Antigona”). Iubirea are ca scop recăpătarea stării primordiale, a unității pierdute (mitul lui…

1 Comment

Omul problematic și neliniștile lui Gabriel Marcel

Condamnarea neliniștii azi se face dintr-o perspectivă bio-sociologică, pentru că omul pradă neliniștilor nu mai este capabil să dea randament satisfăcător, să-și exercite funcțiunile și sarcinile cu toată inima. Neliniștea și moartea sunt condamnate la uitare, realitățile sunt fardate pentru ca omul să-și îndeplinească eficient obligațiile și funcțiile, iar apoi să lase locul altuia, spune Gabriel Marcel. Sentimentalismele americane sau eliberarea proletariatului de neliniștile nesănătoase de sorginte burgheză sunt căi prin care omul este redus la o unitate de funcționare, la…

1 Comment
Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)
L'ecrivain Albert Camus (1913-1960) au journal Combat ou il restera de 1944 a 1947, 1946 --- French writer Albert Camus (1913-1960) at Combat paper where he was from 1944 to 1947, 1946 Rue des Archives / Reporters

Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)

Janine se afla într-o situație asemănătoare cu cea a muștei de la începutul povestirii lui Camus: fără să înțeleagă cu exactitate de unde vin, amândouă se învârteau fără zgomot și cu multă oboseală într-un spațiu închis (musca în autobuz, Janine în propria sa viață, condiționată de relația pe care o are cu Marcel), așezându-se împreună pe mâna acestuia din urmă. Furtuna de nisip care lovea autobuzul în care se afla acest cuplu și care întuneca zarea, diminuând puternic vizibilitatea din jur,…

1 Comment

Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

El părăsește orice sălaș al gândirii, orice siguranță a adevărurilor, a minciunilor necesare vieții, el îndrăznește să lipsească existența de temeiuri, siguranța lor fără de care nu putem trăi în liniște. El se expune oricărei primejdioase dezvăluiri a ceea ce pare un adevăr pentru indivizi, grupuri, popoare. El nu cunoaște liniștea unui adevăr, ci mereu bifurcația înțelegerii, multiperspectivismul asupra lucrurilor. El este wagnerian, nihilist, profet și le respinge pe toate. El vrea pe cel opus să-l transforme în sine și în…

7 Comments

Jean-Claude Kaufmann anchetând trupurile de femei și privirile bărbaților într-o sociologie a sânilor goi sau a topless(ness)-ului

Mai curând priviri de oameni fiindcă nu numai privirile bărbaților contează în expunerea sânilor goi pe plaje, pe malurile apelor sau în parcuri, ci și privirile femeilor, în primul rând a femeii scrutând, evaluând locul, pe cei din jur înainte de a fi cu sânii goi la sânul naturii. Metoda O cercetare timp de 2 ani, cu peste 300 de persoane intervievate, femeile firește având ponderea majoritară, din diverse categorii sociale, în peste 10 plaje din Franța, parcuri, la marginea mării…

2 Comments

Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

 Să ai un ideal? Dar care? Un ideal de om? Devine distrugător: ‚‚omul nou’’ contra celui ‚‚vechi’’, ‚‚arianul’’ contra celui de ‚‚rasă inferioară’’, ‚‚civilizatul’’ contra ‚‚sălbaticului’’, și nu numai, au scris o istorie sângeroasă. O societate ideală?  Revoluționarul visează la o societate perfectă, ideală(p. 34), luptă pentru ea, dar realitatea rezultată nu este pe măsura proiectului. Mai mult, după Hegel, ‚‚oamenii fac istoria, dar nu știu ce istorie fac’’(p. 127). Conducători ideali?  ‚‚Mesia politici’’(p. 147), precum Lenin, Stalin, Hitler, Mao, au…

3 Comments

Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

Înfruntarea pentru viitor În bătălia pentru luminarea și eliberarea minții, a vieții omului din servitutea față de o societate ierarhică ce-l vrea ignorant și credul, cufundat în mizeria inegalităților și a condițiilor de trai, s-au înfruntat două tabere ce aveau același scop: o lume mai bună pentru om, o îmbunătățire a stării umanității(p. 19). Dar cu mijloace diferite. Mijloacele Iluminismul radical urmărea o transformare profundă și rapidă a societății, Revoluția Franceză din 1789 până la teroarea iacobină și după, putând fi…

2 Comments

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din cauza cărții lui? Specialistul în limbi orientale și călătorul Ernest Renan  vrea să povestească viața unui om, a unui om extraordinar, dar a unui om, viață contopită…

0 Comments

„Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

 Omul, în aparență atât de neputincios prin statutu-i de muritor, exercită o forță aproape divină prin actul de a participa la Univers. Căci omului i-a fost dat să recreeze „menuha” – odihna, liniștea, pacea pe care Dumnezeu a creat-o în cea de-a șaptea zi pentru a face lumea completă, dar pe care a lăsat-o fragilă tocmai pentru a-i oferi omului ocazia de a se simți un participant, nu numai un spectator al Universului.  „Menuha” este ceea ce caută fiecare dintre noi…

0 Comments

Despre filosofia existenței umane în cultură din perspectiva lui Karl Jaspers

  Articol realizat de Radu Mihai.  Existența prin ființa care este omul, ființă nedeterminată și decisă doar în mod temporal, niciodată definitiv, prin intermediul libertății vieții umane, este dată de progresul cunoașterii și de raportarea omului la transcendență. Ființa nu poate primi o explicație finală, căci în procesul de cunoaștere gândirea noastră poate doar să cuprindă noi orizonturi care, la rândul lor, sunt cuprinse de alte orizonturi, neputând astfel să identificăm întregul cuprinzător. Cuprinzătorul poate fi doar iluminat, rămânând totuși non-obiectual,…

4 Comments