Modernitate

Chantal Delsol în ,,Sfârșitul creștinătății’’, despre ,,inversiunea normativă și noul timp’’
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Politică / Religie

Chantal Delsol în ,,Sfârșitul creștinătății’’, despre ,,inversiunea normativă și noul timp’’

Sfârșitul creștinătății înseamnă punctul terminus al civilizației clădite de creștinism vreme de 16 secole începând cu veacul al IV-lea. Nu se poate limita creștinismul doar la viața interioară a creștinului, cum face Mounier, decât cel mult pentru fiecare individ aparte, pentru că instituțiile creștinătății au avut efecte în lumea exterioară și au modelat civilizația. Dacă revoluțiile: engleză, olandeză, americană, încă se mai sprijineau pe creștinism, cea franceză devine antagonică creștinătății. Declinul creștinătății începuse. Încercările zadarnice de a salva creștinismul: contra-revoluționarii, revoluția…

0 Comments
6 iulie 2025
Rémi Brague în Europa, pe calea romană sau europenizarea ca universală secundaritate
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Religie

Rémi Brague în Europa, pe calea romană sau europenizarea ca universală secundaritate

Europa și-ar refuza un viitor dacă s-ar replia pe ce are particular. Calea ei romană ar fi sarcina culturală a Europei. Europa trebuie să fie conștientă de valoarea ei și valorile ei, dar și de lipsa ei de importanță. Cu valoarea ei și valorile sale perene va putea rezista barbariei interne și externe, mai mult, va trebuie să le domine; cu lipsa ei de importanță, amintindu-și că de la originile ei medievale a fost mesageră, servitoare, s-a raportat mereu la altceva,…

3 Comments
2 august 2020
,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Știință

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…

0 Comments
26 aprilie 2020
Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie

Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

El părăsește orice sălaș al gândirii, orice siguranță a adevărurilor, a minciunilor necesare vieții, el îndrăznește să lipsească existența de temeiuri, siguranța lor fără de care nu putem trăi în liniște. El se expune oricărei primejdioase dezvăluiri a ceea ce pare un adevăr pentru indivizi, grupuri, popoare. El nu cunoaște liniștea unui adevăr, ci mereu bifurcația înțelegerii, multiperspectivismul asupra lucrurilor. El este wagnerian, nihilist, profet și le respinge pe toate. El vrea pe cel opus să-l transforme în sine și în…

6 Comments
29 ianuarie 2020
Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Istorie / Literatură / Radu Mihai

Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi

Rugați-vă pentru omul modern, eroul faustian! Omul modern este Faustul lui Goethe biruitor asupra totului, dar care-și pierde conexiunea cu natura, cu lucrurile, cu semenii (nu facem filosofii ale comunicării, facultăți despre științe ale comunicării, rețele ale comunicării când conexiunea și comunicarea dintre noi este în criză perpetuă?). Faust, eroul modern, nu are sălaș și nu știe ce vrea, fiind ispitit mereu de posibilitatea nesfârșită și goală, de o mulțime de spectre frumoase și fără conținut, de parteneri posibili în locul…

1 Comment
2 octombrie 2019