Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe … Mai mult Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza … Mai mult ,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’

În primăvara lui 379, Grigorie de Nyssa călătorește către sora sa Macrina, pentru a deplânge împreună, moartea fratelui lor, Vasile supranumit ‘‘cel Mare’’. Exilat și ascunzându-se de autorități, Grigorie de Nyssa își găsește sora măcinată de o boală îndelungată, cercetată de doctori, în apropierea morții, Macrina murind în vara aceluiași an (pp. 347-348). În dialogul … Mai mult În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’

Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului

Îndemnurile mele sunt medicamente utile, nu vindecă bubele, dar le împiedică să se întindă, spune Seneca. Ele sunt îndemnuri pentru bubele sufletului, suflet fără de care omul nu poate fi întru totul sănătos. Are omul doar trupul sănătos? E doar un nebun ce delirează. Pentru sufletul său bolnav, mângâierile filosofiei au fost cele care l-au … Mai mult Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului

‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Norul este. Copacul este. Fluturele este. Omul este. Racheta este. Universul este. Dumnezeu este. Frumusețea este. Acest ‚‚este‘‘, ființa ca ființă, existența ca existență, este atât de neglijat în viața obișnuită, deși apare ca subzistența a toate care sunt, au fost și vor fi. Chiar și neglijența are nevoie de ‚‚a fi’’. Această ființă este … Mai mult ‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

El părăsește orice sălaș al gândirii, orice siguranță a adevărurilor, a minciunilor necesare vieții, el îndrăznește să lipsească existența de temeiuri, siguranța lor fără de care nu putem trăi în liniște. El se expune oricărei primejdioase dezvăluiri a ceea ce pare un adevăr pentru indivizi, grupuri, popoare. El nu cunoaște liniștea unui adevăr, ci mereu … Mai mult Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor

Ce au visele și miturile în comun? Visele sunt experiențe reale, care nu respectă legile logice ale gândirii diurne și care nu dispun întotdeauna de categorii spațiale sau temporale valide, dar care permit manifestarea creativității și reactivarea unor amintiri inconștiente, precum și posibilitatea de experimentare a stărilor afective (pp. 12 – 13). Erich Fromm este … Mai mult Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor

Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

‚‚Cultura crește din excesul vieții asupra ei înșiși…e adevărul nostru, e ordinea după chipul și asemănarea noastră’’  Cultura nu-i opusul vieții, ea este încă viață, este chiar excesul vieții, excesul biologiei, nu doar transfigurare a biologiei, ce pare să pună în centru tot biologia, nu cultura. Experiențele religioase au scos la iveală posibilitățile spirituale ale … Mai mult Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…

 Se termină existența mea întrutotul cu moartea trupului meu? Ia sfârșit ființa mea pentru totdeauna prin stopul cardio-respirator și moartea cerebrală? Oricum ar fi formulată, o astfel de întrebare metafizică asupra sfârșitului propriei ființe l-a bântuit pe om încă din zorii umanității. Deși a fost o întrebare de care oamenii religioși sau filosofii s-au preocupat … Mai mult Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)” (Part. II)

Articol realizat de Radu Mihai.  Am promis acum ceva timp că voi reveni cu o a doua parte a articolului referitor la lucrarea lui Mircea Eliade, intitulată „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)”. Am considerat că o cantitate atât de vastă de informații nu poate fi integrată într-un singur articol, după cum nu poate … Mai mult Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)” (Part. II)

Încă două introduceri în Metafizica lui Aristotel: cărțile II(alfa mic) și III(Beta)

Aporia sau fundătura logică este o legare a minții din care se chinuiește să iasă, ignorarea problemei nu dezleagă nodul legăturii încurcate, în care gândirea este prinsă(995a). O încurcătură este și prezența cărții alpha mic(cartea II), o mică introducere nu la fel de întinsă ca Alpha mare(cartea I), cu care are în comun ideea cercetării … Mai mult Încă două introduceri în Metafizica lui Aristotel: cărțile II(alfa mic) și III(Beta)

Iubirea metafizică: urme și întrebări la Jaspers

  ‚‚De-aș grăi în limbile oamenilor, dar dacă n’am iubire făcutu-m’am aramă sunătoare și chimval zăngănitor. …și de-aș cunoaște toate tainele și toată știința și de-aș avea credința toată… dar dacă n-am iubire nimic nu sunt. Și toate averile mele de le-aș împărți și trupul meu de mi l-aș da să ardă, dar dacă n’am … Mai mult Iubirea metafizică: urme și întrebări la Jaspers