Aristotel ține în mână ultimul măr din viața sa, mirosindu-l, desfătându-se cu parfumul discret al fructului copt, ultimul măr, ultima tentație dăruită de viață, uitând pentru câteva clipe suferințele bolii, acoperite cu mireasma mărului copt. Aristotel știe că va muri de boala necruțătoare, se bucură de mărul parfumat pentru a-și mai prelungi ultimul răstimp al vieții înainte de moarte. Rodul ultim dăruit de viață este de fapt nu mărul, ci discuția despre moarte cu cei care se tem de moarte.  …