Simbol

O scrisoare către Ernesto Sabato despre ,,Abaddon Exterminatorul”
Invitați / Literatură

O scrisoare către Ernesto Sabato despre ,,Abaddon Exterminatorul”

Domnule Sabato, În august 2014 scriam și eu despre Thor Heyerdahl, pe care îl menționați, sau, mă rog, îl menționează agenția de presă franțuzească la pagina 350 din cartea dumneavoastră. M-am bucurat pentru că știți, deci, despre ce este vorba. Însă nu sunt sigură dacă veți fi de acord cu mine atunci când spun că eu am văzut în Thor un om în căutare. Pe Thor cel din film, pentru că așa l-am cunoscut. Iată: „Kon-Tiki (2012), regizori Joachim Rønning și…

0 Comments
13 martie 2021
Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor
Psihologie / Radu Mihai

Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor

Ce au visele și miturile în comun? Visele sunt experiențe reale, care nu respectă legile logice ale gândirii diurne și care nu dispun întotdeauna de categorii spațiale sau temporale valide, dar care permit manifestarea creativității și reactivarea unor amintiri inconștiente, precum și posibilitatea de experimentare a stărilor afective (pp. 12 – 13). Erich Fromm este de părere că visele și miturile, ca produse ale creativității umane, dispun de similarități la nivelul stilului și conținutului de manifestare, ca urmare a faptului că…

0 Comments
6 decembrie 2019
Viziuni asupra preconștientului din cadrul celui de-al 46-lea Congres al psihanaliștilor de Limbă Franceză
Psihologie / Radu Mihai

Viziuni asupra preconștientului din cadrul celui de-al 46-lea Congres al psihanaliștilor de Limbă Franceză

 În perioada 8 – 11 mai a anului 1986, în orașul belgian Liège, s-a desfășurat cel de-al 46-lea Congres al Psihanaliștilor de Limbă Franceză. Unul dintre subiectele principale ale acestei ediții a fost preconștientul: mai precis, modul în care acesta se formează, particularitățile sale de manifestare, relațiile pe care le întreține cu anumite procese psihice, dar și rolul pe care acesta îl are în viața psihică a individului uman, în special în dezvoltarea tulburărilor psihice.  Toate cele 9 studii și rapoarte…

2 Comments
30 august 2019
Perspectiva umanistă a dezvoltării personalității: teoria ierarhică a motivației umane și autoactualizarea, teoria rogersiană a personalității
Psihologie / Radu Mihai

Perspectiva umanistă a dezvoltării personalității: teoria ierarhică a motivației umane și autoactualizarea, teoria rogersiană a personalității

Perspectiva umanistă   Pe parcursul istoriei sale, conceptul de gândire umanistă a suferit diverse modificări, începând cu Antichitatea, trecând prin perioada Renașterii, iar apoi prin cea a fenomenologiei și a existențialismului. În psihologie, acest tip de gândire a beneficiat de o manifestare de natură teoretică, dând astfel posibilitatea concretizării perspectivei umaniste, dar și a școlii de psihoterapie umanistă (Stefaroi, 2012).   Începutul anilor 1950 reprezintă perioada de dezvoltare a psihologiei umaniste. Aceasta din urmă a apărut ca reacție critică la adresa…

0 Comments
6 iulie 2019
Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)”
Istorie / Radu Mihai / Religie

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)”

Cel de-al doilea volum din „Istoria credințelor și ideilor religioase” începe prin identificarea credințelor magico-religioase din zona Chinei, în perioada neolitică. Cea mai veche așezare din epoca respectivă este Ban po (din provincia Shanxi), care aparține culturii Yangshao și care a fost locuită pentru o perioadă de 600 de ani, urmată apoi de o altă cultură neolitică, de lângă zona Longshan. Identificăm în cultura Yangshsao o serie de credințe și practici religioase ce țin de fertilitate, moarte și spațiu sacru, după…

1 Comment
9 septembrie 2018
Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase” (Vol.1)
Istorie / Radu Mihai

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase” (Vol.1)

„Toți oamenii au sădită în firea lor dorința de a cunoaște.” - Cu această afirmație își începe Aristotel „Cartea A” a lucrării sale, „Metafizica”. Și câtă dreptate are Aristotel, de vreme ce oamenii încearcă să cunoască ce anume este viața de atâta timp. Nu este îndeajuns să trăiești pentru a cunoaște, iar cine crede că a trăi echivalează cu a cunoaște realizează o gravă eroare. Desigur că trăirea oferă experiențele cunoașterii senzoriale, perceptibile, însă câte dintre ele nu s-au dovedit a…

7 Comments
1 martie 2018