spirit

,,Spirit și libertate’’ în filosofia creștină a lui Berdiaev
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie

,,Spirit și libertate’’ în filosofia creștină a lui Berdiaev

,,Spiritul este libertate’’, libertate a gândirii, libertate a filosofiei, filosofie eliberată de religie ajungând însă sclava științei, filosofia ca activitate spirituală fiind mereu în tensiunea de a-și pierde libertatea. Nu există filosofie absolut autonomă, față de religie, știință sau viață. Filosofia este în serviciul vieții, într-o cât mai amplă conștientizare de sine a vieții, cât mai profundă, filosofia este iluminarea vieții. Viața nu este doar viața biologică, ci viață în spirit, în ,,duh (spirit) și în adevăr’’, așa cum spune motto-ul cărții…

1 Comment
24 decembrie 2021
,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Știință

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…

0 Comments
26 aprilie 2020
În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie

În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’

În primăvara lui 379, Grigorie de Nyssa călătorește către sora sa Macrina, pentru a deplânge împreună, moartea fratelui lor, Vasile supranumit ‘‘cel Mare’’. Exilat și ascunzându-se de autorități, Grigorie de Nyssa își găsește sora măcinată de o boală îndelungată, cercetată de doctori, în apropierea morții, Macrina murind în vara aceluiași an (pp. 347-348). În dialogul cu sora sa, Macrina expune cele mai importante idei, argumente, credințe, interpretări din scrierea lui Grigorie de Nyysa, fratele ei având rolul celui ce se îndoiește…

2 Comments
17 aprilie 2020
Albert Manguel în ‚‚Biblioteca nopții’’ și a zilei întreținând memoria umanității
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Literatură

Albert Manguel în ‚‚Biblioteca nopții’’ și a zilei întreținând memoria umanității

‘‘Aceia care citesc, aceia care Ne spun ceea ce citesc, Aceia care întorc cu zgomot Paginile cărților lor, Aceia care au putere asupra cernelii roșii și negre, Și asupra imaginilor, Aceștia sunt cei care ne conduc, Cei care ne ghidează și ne arată calea.’’ (Codex Aztec din 1524 găsit în Arhivele Vaticanului - p. 288). Spaniolii au distrus bibliotecile aztecilor,  naziștii au ars cărți, comuniștii au distrus și cenzurat cărți, turcii au distrus biblioteca fondată de Matei Corvin, perlă a coroanei…

0 Comments
29 martie 2020
Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Istorie / Literatură / Radu Mihai

Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi

Rugați-vă pentru omul modern, eroul faustian! Omul modern este Faustul lui Goethe biruitor asupra totului, dar care-și pierde conexiunea cu natura, cu lucrurile, cu semenii (nu facem filosofii ale comunicării, facultăți despre științe ale comunicării, rețele ale comunicării când conexiunea și comunicarea dintre noi este în criză perpetuă?). Faust, eroul modern, nu are sălaș și nu știe ce vrea, fiind ispitit mereu de posibilitatea nesfârșită și goală, de o mulțime de spectre frumoase și fără conținut, de parteneri posibili în locul…

1 Comment
2 octombrie 2019
Despre filosofia existenței umane în cultură din perspectiva lui Karl Jaspers
Filosofie / Radu Mihai

Despre filosofia existenței umane în cultură din perspectiva lui Karl Jaspers

  Articol realizat de Radu Mihai.  Existența prin ființa care este omul, ființă nedeterminată și decisă doar în mod temporal, niciodată definitiv, prin intermediul libertății vieții umane, este dată de progresul cunoașterii și de raportarea omului la transcendență. Ființa nu poate primi o explicație finală, căci în procesul de cunoaștere gândirea noastră poate doar să cuprindă noi orizonturi care, la rândul lor, sunt cuprinse de alte orizonturi, neputând astfel să identificăm întregul cuprinzător. Cuprinzătorul poate fi doar iluminat, rămânând totuși non-obiectual,…

2 Comments
23 noiembrie 2018
Haosul și Arta
Literatură / Vlad Țepeș

Haosul și Arta

Simţi parfumul, când vine spre tine,Bestie ce dansează într-un ritm alert.Cerul se întunecă, alergi şi te trezeşti inertPluteşti pe un nor ce alunecă în décorMuribund călătoreşti spre Paradisul interior,Aluneci printre speranţe şi dorinţe neîmpliniteSimţi izul plăcerilor infiniteAuzind sunetele harpei cu corzi aurite. Aterizezi pe nisipul rânced şi vezi un scaun cu 3 picioare;Avansezi curios, inima bătând cu ardoare.Curaj! Aşezându-se I se pune o întrebareSimţindu-I răsuflarea caldă, ce va face oare…“Vrei să-ţi vezi viaţa? “O sclipire aprinsă se arată ca soarele dimineaţa…

0 Comments
14 decembrie 2017
Vremea vremuiește, ceasul umblă și lovește, iar omul îmbătrânește
Cătălin Spătaru / Filosofie

Vremea vremuiește, ceasul umblă și lovește, iar omul îmbătrânește

Să dăm cu Noica câteva Pagini despre sufletul românesc Ceasul bate, umblă odată cu pașii oamenilor, cu gândurile lor, ceasul lovește în miez de noapte sfârșind ziua, începând alta, se rupe firul vieții când vine ceasul ori se naște alta. Ceasul bate orele, omul îmbătrânește, însă toate se petrec într-o vreme ca un întreg cuprinzător de trecătoare vieți. Precum heideggerianul lumea lumește, vremea sufletului românesc vremuiește, iar în vreme stă ecclesiasticul nimic nou sub soare, eternitatea ca neschimbare în care se…

0 Comments
8 septembrie 2016