Munții Stânișoarei: pe spatele Bivolului de la Pluton spre Boboiești

Dinspre Pluton sunt drumuri forestiere ce urcă spre culmea Stânișoarei unde se află și coama împădurită a Bivolului. Am pierdut drumurile de pe Outdooractive și Fatmap însă am găsit altul ce urca către culme. Întâi drumul dă într-un marcaj proaspăt ce apare și pe harta mai veche a Munților Stânișoarei, găsită pe net. Am părăsit marcajul pentru a ieși în golul alpin unde te întâmpină construcțiile pastorale, saivanele, munții stânilor meritându-și numele. Golul alpin aruncă priviri spre depărtările cu Munții Bistriței încă înzăpeziți la sfârșit de aprilie, pe Stânișoarei zăpada fiind doar în pădure la peste 1000 metri altitudine.

Câteva mașini de teren cu oameni la picnic pe culmea Stânișoarei, apoi de unde pădurile domină culmea Stânișoarei până la Bivol și dincolo până la Boboiești domnește liniștea deplină nestricată de bipede. Zăpada parțial înghețată face dificil mersul pe Bivol, în anumite porțiuni ale pădurii de brazi este deja amurg la amiaza unei zile luminoase. Un aer întunecat, împietrit, cu zăpada acoperită de acele uscate și de praful spulberat de vânturi fac din porțiuni de brazi, unde te trezești că drumurile se opresc în desiș, o adevărată intrare într-o înserare bruscă înțelegând de ce pădurile împietrite și întunecate nu au fost pe placul multor oameni. Dar ele au un farmec aparte chiar și un pic înfiorător.

Așa cum pe Noșcolat în nor am înțeles expresia ,,întuneric la amiază’’ și pe culmea Munților Stânișoarei în porțiuni de pădure întunecată am înțeles cum pădurea de brazi are timpul ei, zilele ei, ce sunt doar amurguri sau zori abia luminați. Aici noaptea nu se dă alungată nici în mijlocul zilei. Bivolul acoperit de zăpadă și de copaci stă ascuns și doarme încă netrezit. Probabil în mai-iunie se trezește și se poate vedea ce ascunde sub zăpadă.

Coborând de pe Bivol se poate ajunge pe forestierul ce îl ocolește. Zăpada spulberată, în parte cu gheață, era valuri, încât nici urșii nu se descurcau prea bine pe ea după urmele lăsate. În golul alpin de dincolo de Bivol, înainte de coborârea spre Boboiești, este mai bine de căutat forestierul ce probabil începe în nordul golului alpin, cel din sud dând în poteci și o albie accidentată cu trunchiuri căzute. Însă nu durează prea mult și apare un lung forestier continuând în drumul comunal din Boboiești.