O plimbare ușoară de toamnă poate fi făcută prin parcurgerea părții sudice din culmea principală a Suhardului. Parcurgerea părții nordice a Suhardului din Cârlibaba spre Vârful Omului, apoi peste Pietrele Roșii, o încheiasem coborând pe lângă schitul Ciocănești în comuna cu același nume. Revenirea pe culme este făcută din același drum accesibil dinspre Ciocănești. Aruncarea unei priviri în urmă înspre culmea domoală a Suhardului, apoi întoarcerea în prezent privind în față către Fărăoane, pe care se poate urca ușor. După Fărăoane, se vede Culmea principală a Suhardului coborând spre Depresiunea Dorna Candreni, din culme ieșind capul Oușorului. Dar până la capăt fiecare pas este o încântare pe plaiul domol al Suhardului îmbrăcat în culorile toamnei, mângâiat de soarele blând, sub cerul senin, în prezentul fiecărui pas revelându-se frumusețea contemplării naturii, frumusețe unită cu frumusețea vieții active, frumusețe susținută de libertatea deschiderii privirii spre înălțimi, de libertatea de a fi aici și acum în fiecare clipă unică a timpului, ce nu se va mai întoarce niciodată. Viața ar trebui să fie o plimbare unică pe culmi sau pe văi, pe câmpii sau pe ape. Lângă stâna Oușoru se poate continua pe culme înspre Vatra Dornei sau se poate coborî spre Dorna Candrenilor dintr-o plimbare, care nu se știe când s-a încheiat sau poate nu s-a încheiat niciodată.
scris de Cătălin Spătaru
