Doctorul de două ori, Rahul Jandial descrie încântat, cum secționează el capetele oamenilor, lăsând uneori șuruburi și plăcuțe în urmă, ca-ntr-un act de reparație a unei mașini. Asemănarea este respinsă în cazul creierului, nu și în cazul inimii, unde sunt ,,conducte, valve și pistoane’’. Deși seamănă cu un pandișpan sau o tartă, creierul este ca un univers. Un univers despre care creierul exersat zeci de ani pentru a se cunoaște, abia poate zice că știe o parte din el.
Calea cunoașterii nu are capăt, iar creierul are nevoie de învățare, pentru că viețuitoarele învață, experimentele arătând că și plantele sau bacteriile învață. Astfel am învățat că nu sunt simple însoțitoare ale creierului numitele celule gliale, de fapt ele hrănesc, distrug patogenii, izolează neuronii morți, iar aceste gliale au fost găsite în număr mai mare în creierul lui Einstein.
Desigur exersarea este esențialul: pentru a excela într-un domeniu ai nevoie de 10000 de ore (Malcolm Gladwell), incluzând autotestarea și talentul. ,,Neuronii care au de lucru sunt neuroni care prosperă; cei care nu au nici o sarcină desemnată tind să se veștejească’’: capacitatea de a vorbi două limbi amână demența. Cei care vorbeau o singură limbă aveau semne de demență mai devreme cu 4 ani decât cei care cunoșteau două limbi. În plus, cei care cunoșteau două limbi au avut la testele de memorie rezultate mai bune.
Având în vedere că românii nu cunosc prea bine nici limba română, iar odraslele lor se plâng de memorat, problema poporului de pensionari în viitor se va ,,rezolva’’: mulți români vor fi demenți înainte de pensie. Îndemnul neurochirurgului și doctorului în neurobiologie este: fiți neurotocilari!
Francis Crick spunea că din tocilari ies tehnicieni, dar oamenii de știință trebuie să fie creativi. Creativitatea stimulează creierul să lucreze armonios ca o orchestră simfonică, Rahul Jandial descrie exercițiile lui mentale, pe care le face înainte de a face o operație pe creier. El susține că există un creator nedescoperit în creierul fiecăruia, cei care au arătat abilități matematice sau artistice după un accident sau după ce au fost fulgerați justificând supoziția lui.
Creierul nu este o mașină, nu este un computer, scrie neurochirurgul, este mai degrabă o grădină unde plantele cresc în dezordine, Jandial îndemnând la o hoinări pe cărările acestei grădini, hoinăreala vecină cu reveria, pentru a descoperi ,,natura creatoare interioară’’. Nu o educație hiperstructurată este mereu soluția, ci asumarea de riscuri, jocul ce implică eșecuri.
Evadarea în natură, diferite substanțe de la vin la ayahuasca au fost chiar și pentru oameni de știință, precum Kary Mullis, catalizatori și stimulanți ai creativității. Cafeina, opioidele, nicotina, canabisul au corespondenți în receptorii din creier. Desigur măsurarea consumului este importantă pentru ca drogul să fie ,,deștept’’ și să stimuleze creativitatea. Două pahare de vin îmbunătățesc capacitatea de a găsi soluții inovatoare la problemele întâmpinate. Respirația conștientă, ritmată volițional îmbunătățește structura, fiziologia și funcțiile creierului. Respirația conștientă poate reprima emoțiile negative, conform studiilor din neuroștiințe. Jandial avertizează și împotriva promisiunilor exagerate oferite clienților, datorită comercializării exercițiilor de meditație, meditația devenind o afacere de miliarde, ce oferă uneori un soi de nirvana digitală.
Dar ce poate creierul nu trebuie subestimat: capacitatea meditativă de a ne modifica gândurile și sentimentele este ca o tehnologie aflată în noi, ce ne așteaptă să o folosim. Nici postul intermitent, adică vreo 2 zile cu câte 16 ore de înfometare, nu este de neglijat. Beneficiile sunt neuroplasticitatea și rezistența creierului la boli. Conținutul mâncării după postul intermitent? Mai ales plante.
Neuroplasticitatea înseamnă că în creier este posibilă redistribuirea funcțiilor, adică neuronii dintr-o arie a creierului nu rămân doar la o singură sarcină. Totuși plasticitatea are limite. Extirparea emisferei stângi, unde sunt ariile Broca și Wernicke pentru vorbitul și înțelesul limbajului, poate fi dramatică pentru un adult, dar la un copil emisfera dreaptă poate prelua aceste sarcini, însă nu la aceeași performanță, la care s-ar fi ajuns cu emisfera stângă.
Neuroplasticitatea poate fi exersată pentru a angaja neuronii la sarcini noi, susținând planul de siguranță al creierului. Folosirea ambelor mâini în diverse sarcini la cei care nu sunt ambidextri, a învăța o nouă limbă, ghidarea fără hartă…Când creierul îmbătrânește, rezerva cognitivă devine esențială: cei care-și pun creierul la lucru pot suporta o pierdere mai mare a materiei cerebrale. Doi oameni cu aceeași atrofie cerebrală din cauza înaintării în vârstă, pot prezenta mari diferențe în privința timpului cât rămân sănătoși cognitiv.
Educația, cultivarea, activitatea fizică, socializarea țin creierul la un nivel bun de cogniție. La fel, creierul tânăr are nevoie de risc, de cercetare, de exersarea concentrării, atenției și înțelegerii pericolelor, de somnul bun, de liniștea căminului, de îmbogățirea interioară prin experiențe și prin relațiile cu cei apropiați.
Lupta specialiștilor în neurologie cu cancerul cerebral înregistrează mici victorii, iar disputa asupra creșterii de noi neuroni în creierele adulților amintesc de limitele oricărei științe în ciuda numeroaselor cunoștințe dobândite. Din 1998 până în 2018 s-au publicat studii triumfaliste care au arătat descoperirea neurogenezei la adulți, pentru ca apoi să fie infirmate.
În ciuda îndoielilor, Jandial crede, alături de alți cercetători, că în regiuni deosebite are loc neurogeneza în creier. De asemenea, el crede că în viitor cancerul și alte boli vor fi învinse, mai ales cu ajutorul implantării de celule stem neurale în creier. Poate nu în timpul nostru, poate în alt timp și într-o altă carte care va pomeni despre marile victorii asupra bolilor. Sau micile. Ori de apariția altor boli. Ce contează: este că am făcut deja până acum puțin neurofitness.
scris de Cătălin Spătaru
sursă:
Rahul Jandial, Neurofitness: secretele unui neurochirurg pentru a crește performanța și a descătușa creativitatea, trad. Cristian Cîmpeanu, Lifestyle Publishing, București, 2020
