Autor: Radu Mihai

This author has written 82 articles
Trauma din perioada copilăriei: ce sunt experiențele adverse din copilărie (maltratarea copiilor/disfuncțiile familiale) și care sunt efectele acestora
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Trauma din perioada copilăriei: ce sunt experiențele adverse din copilărie (maltratarea copiilor/disfuncțiile familiale) și care sunt efectele acestora

Ce sunt experiențele adverse din perioada copilăriei? Experiențele adverse din copilărie (EAC) sau „Adverse childhood experiences” (ACE) în limba engleză reprezintă un termen umbrelă care este utilizat pentru a face referire atât la maltratarea copiilor (abuzul și neglijarea), cât și la disfuncțiile familiale (traiul alături de un părinte care abuzează de consumul de substanțe sau care suferă de o boală cronică fizică sau psihică, experimentarea directă sau indirectă (ca martor) a violenței domestice, experimentarea încarcerării unui membru al familiei, precum și…

4 Comments
30 iulie 2021
Trauma din perioada copilăriei: ce reprezintă maltratarea copiilor (abuzul și neglijarea) și care este prevalența diferitelor forme de maltratare
Boy showing STOP gesture with his hand. Concept of domestic violence and child abuse. Copy space
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Trauma din perioada copilăriei: ce reprezintă maltratarea copiilor (abuzul și neglijarea) și care este prevalența diferitelor forme de maltratare

Problematica normelor educaționale în delimitarea experiențelor (potențial) traumatizante Una dintre cele mai semnificative probleme pe care le întâmpinăm în încercarea de a stabili care sunt acele evenimente care pot fi traumatizante pentru copii se referă la diferențele culturale ale modalităților de educare a acestora; altfel spus, la comportamentele și atitudinile părinților sau îngrijitorilor implicați în creșterea copiilor. De exemplu, o parte din părinții români tind să utilizeze violența fizică sub formă de pedeapsă în procesul educațional al copiilor lor (Salvați Copiii,…

0 Comments
26 iulie 2021
Scurt istoric al psihotraumatologiei, abordarea conceptuală a traumei și definirea traumei
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Scurt istoric al psihotraumatologiei, abordarea conceptuală a traumei și definirea traumei

Trauma și miturile acesteia Statuie reprezentându-l pe Ghilgameș, găsită în Khorsabad (nordul Irakului de astăzi), care datează din sec. al VIII-lea î.Hr. Pentru început, psihotraumatologia poate fi definită ca știința care se ocupă cu studiul sistemic al etiologiei, manifestărilor și efectelor traumelor și traumatismelor psihice (Turliuc & Măirean, 2014). Istoria acestui domeniu științific este de obicei împărțită în două etape distincte. Prima etapă este cea preștiințifică. Începutul acesteia datează de acum 4000 de ani, mai precis din perioada scrierilor cueniforme din…

2 Comments
21 iulie 2021
Exerciții de meditație pentru depășirea depresiei (și nu numai), alături de Mark Williams, John Tesdale, Zindel Segal și Jon Kabat-Zinn
Psihologie / Radu Mihai

Exerciții de meditație pentru depășirea depresiei (și nu numai), alături de Mark Williams, John Tesdale, Zindel Segal și Jon Kabat-Zinn

Relația dintre depresie, gânduri și dispoziții afective În multe dintre cazuri, depresia se dezvoltă ca reacție la evenimentele de viață tragice sau ca urmare a schimbărilor profunde din viața unei persoane. Însă indiferent de etiologie, această tulburare facilitează formarea unor conexiuni puternice între stările de tristețe și gândurile noastre negative, astfel încât o persoană care suferă de depresie se poate confrunta cu gânduri distructive chiar și în urma stărilor trecătoare sau neînsemnate de tristețe. Și cum dispoziția afectează gândurile, iar acestea…

4 Comments
20 martie 2021
Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?             Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este caracterizată de gânduri, idei sau senzații recurente care se produc fără voința persoanei și care o determină pe aceasta să manifeste o serie de comportamente repetitive (American Psychiatric Association, 2017). În acest sens, obsesiile constituie gândurile intrusive și (de cele mai multe ori) lipsite de sens, imaginile și impulsurile resimțite de persoana în cauză, iar compulsiile reprezintă gândurile și acțiunile pe care aceasta le realizează pentru a neutraliza obsesiile (Barlow, Durand, &…

0 Comments
14 martie 2021
Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)
Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)

Ce este stresul?             Termenul de stres se referă la răspunsul fiziologic al organismului la factorii (stresori) interni sau externi percepuți care au capacitatea de a-i perturba homeostazia (Bucsek, Giridharan, MacDonald, Hylander, & Repasky, 2018). Altfel spus, stresul se referă la totalitatea acelor evenimente care conțin stimuli (stresori) capabili să producă o reacție în creier (perceperea stresului) ce conduce la activarea răspunsului fiziologic de „luptă-sau-fugă” al organismului (răspunsul la stres) (Dhabhar, 2018). Activarea răspunsului la stres (care se realizează prin intermediul…

3 Comments
26 ianuarie 2021
O schimbare de paradigmă: teoria atașamentului sau perspectiva lui John Bowlby despre crearea și ruperea legăturilor afective
Psihologie / Radu Mihai

O schimbare de paradigmă: teoria atașamentului sau perspectiva lui John Bowlby despre crearea și ruperea legăturilor afective

            Una dintre cele mai mari contribuții ale psihanalizei în ceea ce privește înțelegerea actuală a modalității de funcționare a psihicul unui copil constă în evidențierea impactului pe care relațiile și evenimentele din primii ani de viață îl au asupra dezvoltării (ne)sănătoase a acestuia. Freud a fost cel care a formulat pentru prima dată o teorie referitoare la rolul experiențelor din perioada copilăriei în dezvoltarea personalității, conceptualizând cinci stadii de dezvoltare psihosexuală pe care a presupus că fiecare individ uman le…

1 Comment
20 decembrie 2020
Cercetarea tehnicilor spirituale panindiene în „Patañjali și Yoga” de Mircea Eliade
Filosofie / Psihologie / Radu Mihai / Religie

Cercetarea tehnicilor spirituale panindiene în „Patañjali și Yoga” de Mircea Eliade

Ce este Yoga? Etimologia termenului Yoga ne indică faptul că acesta provine din termenul „yuj”, care se traduce prin „a lega laolaltă” sau „a ține strâns”, de unde și latinescul „jungere” sau „jungum”. Toate tehnicile ascetice și toate metodele de meditație din Sāṃkhya pot fi incluse sub termenul Yoga, existând o Yoga „clasică” (așa cum o regăsim în tratatul intitulat „Yoga-Sūtra”, de Patañjali), diverse forme de Yoga „populare” și altele de Yoga nebrahmanice. Yoga presupune detașarea de materie, sustragerea omului din…

1 Comment
24 octombrie 2020
Daniel Keating explică ce înseamnă să fii „Născut anxios”
Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Daniel Keating explică ce înseamnă să fii „Născut anxios”

O scurtă introducere referitoare la sistemul dereglat de stres Incapacitatea unui copil de a sta cuminte atunci când se află într-o sală de clasă, de a se concentra și de a-și controla emoțiile și atenția este diagnosticată de obicei ca tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau ca deficit intelectual, însă există posibilitatea ca copilul respectiv să se confrunte în realitate cu o modificare biologică a cărei apariție constituie un răspuns aflat în legătură cu o reacție socială adversă…

2 Comments
9 septembrie 2020
Efectele psihologice ale pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor care suferă de tulburări psihice și asupra populației generale
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Efectele psihologice ale pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor care suferă de tulburări psihice și asupra populației generale

*În rândurile care urmează voi prezenta efectele psihologice ale pandemiei de COVID-19 asupra populației. Voi avea în vedere persoanele care suferă de tulburări psihice, copiii, bătrânii, personalul medical, dar și populația generală. Majoritatea surselor bibliografice sunt reprezentate de articole care au fost acceptate spre a fi publicate în jurnalele de specialitate, dar care nu au fost publicate la momentul redactării acestui articol sau care nu au fost definitivate. Pe data de 17 noiembrie a anului 2019, în capitala Wuhan a provinciei…

0 Comments
5 iulie 2020