Să înțelegem comportamentul prosocial: repere istorice și încercări de definire a conceptului (I)

Exemple de evenimente din trecut care au implicat comportamente prosociale  Istoria ne arată numeroase exemple demne de admirație în care oamenii și-au sacrificat până și propriile vieți pentru a le salva pe cele ale altor persoane. Niște exemple notabile sunt actele de salvare a evreilor înfăptuite de personaje precum Miep Gies, care a ajutat la ascunderea Annei Frank și a familiei sale și de către Oskar Schindler, care a salvat viețile a mii de evrei în Europa nazistă. În anul 1999,…

1 Comment

„Privind soarele în față” sau privind moartea în față cu Irvin Yalom

  Pornind de la maxima lui François de la Rochefoucauld – „Soarele și moartea nu pot fi privite în față”, Irvin Yalom își propune să facă posibilă confruntarea cu moartea prin privirea ei în față, căci „A privi moartea în față, cu asistență profesională, nu numai că atenuează groaza, dar face viața mai intensă, mai prețioasă, mai plină de savoare” (p. 222). În acest demers, autorul apelează la numeroase cazuri întâlnite în practica psihoterapeutică, prin exemplificarea cărora încearcă să indice cum…

0 Comments

„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

  „Mic tratat al marilor virtuți” este continuarea îndelungatei reflecții îndreptate timp de mii de ani asupra virtuții, pe care André Comte-Sponville o face pentru a oferi contemporaneității un suport, un ghid pentru practicarea moralei prin învățarea virtuții. Lucrarea examinează virtuțile pe care autorul le consideră a fi cele mai importante – marile virtuți necesare înțelegerii felului în care omul poate să trăiască bine, în conformitate cu legea morală. Apărută într-un domeniu consolidat de lucrările unor mari gânditori precum Aristotel, Spinoza,…

0 Comments

Rolul psihoterapiei descris de Irvin D. Yalom în „Călăul dragostei și alte povești de psihoterapie”

 O mare parte din suferințele pe care oamenii le trăiesc pe parcursul vieții și din cauza cărora, ajunși la o anumită vârstă, realizează că timpul a trecut pe lângă ei, sunt datorate unor dorințe imposibile, scopuri a căror îndeplinire nu ține de ceea ce poate oferi realitatea și a unor idealuri aproape iraționale. De-a lungul veacurilor, mulți gânditori au încercat să stabilească limita puterii umane și punctul până în care evenimentele pot fi influențate de oameni. Deși singura rațională, ființa umană…

0 Comments

Despre dictatorul agorafob și sosiile lui, în „Dictatorul și hamacul” de Daniel Pennac

Cunoașterea Braziliei (dincolo de poziția geografică pe care o ocupă și de puternica influență portugheză asupra identității sale) de către Daniel Pennac a contribuit la portretizarea dictatorului agorafob pe care-l descrie profesorul francez în romanul său. Familiaritatea dobândită față de pământurile bătătorite de tălpile celor mulți și săraci și rareori împrospătate de ploi l-a determinat pe autor să aleagă drept loc de origine al dictatorului său sertão-ul brazilian, înfățișat ca „trei Franțe făcute din pietriș și din spini cenușii sub un…

1 Comment

„Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

 Omul, în aparență atât de neputincios prin statutu-i de muritor, exercită o forță aproape divină prin actul de a participa la Univers. Căci omului i-a fost dat să recreeze „menuha” – odihna, liniștea, pacea pe care Dumnezeu a creat-o în cea de-a șaptea zi pentru a face lumea completă, dar pe care a lăsat-o fragilă tocmai pentru a-i oferi omului ocazia de a se simți un participant, nu numai un spectator al Universului.  „Menuha” este ceea ce caută fiecare dintre noi…

0 Comments

Haruki Murakami și căutarea lui „Kafka pe malul mării”

 În ziua împlinirii vârstei de 15 ani, tânărul al cărui destin stă sub semnul unei profeții făcute de propriul tată își leapădă vechea viață ca pe o haină la fel de veche și devine Kafka Tamura, simbol al „corbului rătăcit și singuratic” al cărui drum va fi călăuzit de celălalt eu al său – tânărul pe nume Corbul – absent fizic, dar prezent înăuntrul lui Kafka Tamura ca o voce a cărei ecou răsună în toată ființa adultului în devenire.  Fuga…

0 Comments

S-au pierdut „Nasul”, „Mantaua” și mințile lui Propișcin, iar Gogol este singurul care știe unde se află

  Necruțător cu oropsiții cărora le dă viață prin nuvelele „Mantaua”, „Nasul” și „Însemnările unui nebun”, Gogol stârnește prin poveștile acestora amuzament și milă deopotrivă, îndemnând totodată spre un lung moment de reflecție asupra adevăratelor nevoi. Portretele celor trei personaje care corespund nuvelelor ilustrează tipologii de oameni din universul pe care Gogol l-a creat cu scopul de a împărtăși cititorilor rodul imaginației și distracției sale aparte, prin care critică o lume lipsită de valori, mai ales de simțământul omeniei…  Întâiul damnat…

1 Comment

Daniel Goleman – Inteligența Ecologică. Cunoaște costul ascuns al fiecărui produs cumpărat și cum influențează acesta lumea în care trăim

  Inteligența ecologică, privită de către Daniel Goleman ca „abilitatea noastră de a ne adapta la nișa noastră ecologică” (pag. 40) se poate dezvolta la nivel individual, întrucât „psihologii consideră în mod convențional inteligența drept o caracteristică a individului” (pag. 44). Totuși, acest tip de inteligență devine eficient numai la nivel colectiv – un singur om care și-a dezvoltat o formă de inteligență ecologică și încearcă să o pună în aplicare are puține șanse de izbândă fiind înconjurat de miliarde de…

0 Comments

„Suflete moarte” de Nikolai Vasilievici Gogol

  Vremurile de după 1812 surprind o Rusie încă feudală, în care fiecare moșier avea în posesie iobagi – suflete asupra cărora drepturile sale erau aproape nelimitate și a căror existență avea drept scop slujirea stăpânului prin muncă. În regiunile prin care ajunge personajul descris de către Nikolai Vasilievici Gogol, numărul de iobagi era departe de a se micșora, chiar dacă mulți dintre țărani mureau din cauza condițiilor aspre de muncă, epidemiilor sau din cauza înaintării în vârstă.  Recensămintele asupra populației…

0 Comments