Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

Înfruntarea pentru viitor În bătălia pentru luminarea și eliberarea minții, a vieții omului din servitutea față de o societate ierarhică ce-l vrea ignorant și credul, cufundat în mizeria inegalităților și a condițiilor de trai, s-au înfruntat două tabere ce aveau același scop: o lume mai bună pentru om, o îmbunătățire a stării umanității(p. 19). Dar cu mijloace diferite. Mijloacele Iluminismul radical urmărea o transformare profundă și rapidă a societății, Revoluția Franceză din 1789 până la teroarea iacobină și după, putând fi…

2 Comments

Paul Berman despre ‘‘teroare și liberalism’’

O carte de actualitate în care autorul încearcă să facă legături între fascism, nazism și islamismul radical. Astfel de conexiuni sunt,  de exemplu, orientarea mișcării panarabe către Germania nazistă, printr-o alianță cu dușmanul dușmanilor teritoriilor arabe, Anglia și Franța fiind puteri coloniale ce dominau aceste teritorii sau refugierea unor naziști în țările arabe, unde au avut contacte cu mișcările islamiste radicale. Paul Berman Plecând de la Armaghedon ca război final de purificare și transformare a lumii întâlnit la naziști, fasciști, la…

0 Comments

Cu Alberto Vazquez-Figueroa pe un „Pământ virgin”, amintindu-ne de o ‚‚iubire pe o  insulă blestemată’’

Pământ virgin versus progres și civilizație Conquistadorii cucereau marile imperii amerindiene în numele religiei creștine și pentru aur, jungla amazoniană, natura virgină și sălbatică este cucerită de omul civilizat în numele progresului și pentru bani. Dar ce lasă în urmă și care sunt consecințele progresului, acest zeu al timpurilor moderne? Personajul principal, un american scârbit de războiul din Vietnam, rod al civilizației susține se întreabă: ‚‚De ce nu poate nimeni să oprească progresul? Până când vom consimți să ne distrugă? În…

1 Comment

Socratele lui Paul Johnson, “un om pentru timpurile noastre”

Dându-i-se cupa cu otravă, Socrate a întrebat dacă poate face o libație în cinstea zeilor. Ar părea o impietate să oferi otravă zeilor. Nu i s-a permis pentru că otrava este doar pentru muritorul Socrate. Filosoful înțelege și afirmă că este o datorie să spună o rugăciune pentru buna petrecere din lume. Otrava o soarbe fără șovăială și este pregătit să moară. Se întinde și se acoperă. Dezvelindu-și deodată fața acoperită, ca pentru îngropăciune, înainte de a muri îi spune lui…

5 Comments

‚‚Viața lui Iisus’’ povestită de credinciosul Paul Johnson în secolul XXI

‚‚ Era poet al virtuții, bald al dreptății, menestrel al iubirii divine. Vorbirea lui era o rapsodie, iar în predici, discursul lui era plin de palinodii și poeme’’. Iisus era mai degrabă poet, decât predicator sau orator, el gândea, judeca, vorbea cu imagini, străfulgerări, metafore inspirate de natură(p. 89). Iisus a fost un învățător eminent și un mare artist(p. 205). Ar putea surprinde caracterizarea lui Iisus ca poet și artist dacă neglijăm faptul că poezia este prezentă în cărțile Vechiului Testament…

8 Comments

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din cauza cărții lui? Specialistul în limbi orientale și călătorul Ernest Renan  vrea să povestească viața unui om, a unui om extraordinar, dar a unui om, viață contopită…

0 Comments

Aristotel despre: plăcere, fericire, viața contemplativă, elevată, divină și autarhia filosofului fericit în Etica Nicomahică – cartea VII, capitolele 10-14 și X, cartea ultimă

Dacă oamenii ajung vicioși și nestăpâniți din cauza plăcerii, nu este ea rea?  Unii susțin că plăcerea nu este bună, alții că majoritatea plăcerilor sunt rele, iar alții că plăcerea este bună, dar nu-i binele suprem, În schimb Eudoxos susține că plăcerea este binele suprem fiindcă toate ființele caută plăcerea. Argumentând a contrario susține că toate ființele evită durerea, încât face plăcerea dezirabilă în sine. Ce este demn de dorit în sine este ceva pe care nu-l vrei pentru altceva căci…

5 Comments

Aristotel în Etica Nicomahică(cărțile VIII și IX) despre: prietenie, trei tipuri de prietenii, prietenia în democrație, numărul de prieteni, egalitatea și nemulțumirea între prieteni, prietenul ca al doilea eu, bunăvoință, concordie și alte lucruri prietenești

Mai vorbim despre viața plăcută? Da, dar despre viața alături de prieteni. Când oamenii sunt prieteni între ei nu este nevoie de justiție. Ce presupune prietenia? Bunăvoință reciprocă, fiecare dorind binele celuilalt, bunăvoință de neignorat de celălalt(1155a,b 1156b). Câte feluri de prietenii sunt? Trei, în funcție de obiectul prieteniei sau de ceea ce se iubește: utilul, plăcutul, binele. Prietenia pentru avantaje este cea care urmărește utilul și nu iubirea reciprocă. Prietenia pe baza plăcerii este întemeiată pe plăcerea pe care ne-o…

5 Comments

Aristotel despre ne/cumpătare, ne/stăpânire de sine, tărie și slăbiciune în Etica Nicomahică(cartea VII, capitolele I-X)

Oamenii cu o virtute stârnind o profundă admirație sunt rari, rari sunt acești oameni divini. Rare și bestiile care duc viciul la exces, exces al excesului, uneori datorită unor maladii. În afara acestor două dispoziții rare din sfera moralului, mai sunt viciul și lipsa de stăpânire, ca opusele virtuții și stăpânirii de sine(1145a, 1148b, 1149a). Nu este cel necumpătat un nestăpânit, iar  cel cumpătat un stăpân pe sine? Nu, pentru că necumpătarea este rea, pe când stăpânirea de sine este bună…

0 Comments

7 munți pe ale căror poteci ai putea să-ți drumețești gândurile și pașii

Tarcău Din grupa Carpaților Orientali, munții Tarcău sunt mai puțini cunoscuți. Valea Trotușului este o cale de acces. Traseele marcate sunt cvasi-inexistente. Un marcaj vechi existând din Brusturoasa prin Camenca. Nu l-am ales. Doar cu harta am ajuns prin Ghimeș-Tărhăuși pe drumuri inexistente pe hărți, drumuri forestiere bune, construite de exploatatorii de lemn ce se uitau la noi ca la extratereștri.  După ce am depășit drumurile forestiere, peisajele cu versanții acoperiți de zăpadă, ceața învăluind totul te transpunea parcă într-o altă…

8 Comments