Vremea vremuiește, ceasul umblă și lovește, iar omul îmbătrânește

Să dăm cu Noica câteva Pagini despre sufletul românesc Ceasul bate, umblă odată cu pașii oamenilor, cu gândurile lor, ceasul lovește în miez de noapte sfârșind ziua, începând alta, se rupe firul vieții când vine ceasul ori se naște alta. Ceasul bate orele, omul îmbătrânește, însă toate se petrec într-o vreme ca un întreg cuprinzător de trecătoare vieți. Precum heideggerianul lumea lumește, vremea sufletului românesc vremuiește, iar în vreme stă ecclesiasticul nimic nou sub soare, eternitatea ca neschimbare în care se…

0 Comments

Formele fundamentale ale angoasei lui Fritz Riemann

- Doctore, sunt bolnav de anxietate! -Nu ești bolnav! Ești doar tulburat fundamental de angoasă!  În cartea subintitulată ‘‘studiu de psihologie abisală’’, ajunsă la a 36-a ediție în germană în decursul a 32 de ani, Riemann teoretizează și exemplifică patru forme fundamentale de angoasă cu care orice om se confruntă. Nu-l preocupă prea mult distincția frică-angoasă, susținând că diferențierea, prezența obiectului în frică și lipsa lui, ca teamă de necunoscut în angoasă, este relativă. De exemplu, ar fi trebuit să se…

3 Comments

Andrey Zvyagintsev sau despre rău

 Deși doar patru lung-metraje au apărut în regia lui Zvyagintsev, acestea au fost recunoscute cu numeroase premii precum Globul de aur pentru ultimul lui film, Leviathan, din 2014.  Primul film este: Vozvrashchenie/The Return(2003)  Imaginile locurilor sălbatice în care doi copii își întâlnesc tatăl trimit parcă la o întâlnire originară. O întâlnire, confruntarea fiilor cu tatăl, ca o renaștere în care copiii și părintele se apropie pentru prima oară, simțindu-se, cunoscându-și reciproc prezența. Trecutul întunecat al tatălui, secretele, duritatea și agresivitatea lui…

0 Comments

Yasushi Inoue cu ‚‚Dragostea și moartea și valurile’’, Yukio Mishima ne dă ‚‚Soare și oțel’’, ‚‚Călătoria’’ lui Natsume Soseki, ‚‚Martorul’’ adus de Juan Jose Saer sau trei japonezi și un argentinian în trecere pe noptieră

 Noptiera poate fi oriunde, timpul citirii nu doar nocturn,  în câteva zile de cei patru călători-oaspeți ne despărțim.  Primul oaspete: Yasushi Inoue  Pe omul acesta îl pândeam de mult. Ca să nu-mi ia prea mult timp întâlnirea, nu am ales o carte, ci o cărticică. ‚‚Dragostea și moartea și valurile’’, sună atât de reușit titlul. Trei povestiri scurte cu final neașteptat, una dintre ele dăruind cărții numele ei. Ușor de citit, poveștile curg lin, o carte de citit în scurte călătorii…

1 Comment

Jean-Jacques Rousseau: ultimele visări ale unui hoinar singuratic

 “Azi în dumineca de Florii, s-au împlinit cincizeci de ani de când am făcut cunoștință cu doamna de Warens. Avea douăzeci și opt de ani, fiind născută o dată cu secolul. Eu nu împlinisem încă șaptesprezece și temperamentul meu, care se trezea, și de care nu știam încă, îmi umplea cu o căldură nouă inima duduind de viață’’. Așa își începe ultima plimbare, ultima visare, ultimul capitol din ultima scriere, J. J. Rousseau. O ultimă visare neterminată, dedicată unei prietenii și…

8 Comments

Platon sau prozac? Aceasta este întrebarea!

Lou Marinoff despre (auto)consilierea filosofică  Să citim cu maeștrii:  O dată cu Epicur: ‚‚Rațiunea singură este cea care face viața fericită și plăcută prin expulzarea tuturor concepțiilor sau opiniilor false, întrucât acestea pot perturba mintea în felurite chipuri’’  Încă o dată cu împăratul Marcus Aurelius:  ‚‚timpul vieții omenești nu este decât un punct, substanța este un flux, percepțiile ei, fade, compoziția corpului coruptibilă, sufletul o adiere, soarta ceva inscrutabil, iar faima un lucru fără noimă…atunci ce-l poate îndruma pe om? Un…

3 Comments

Nuri Bilge Ceylan sau despre abisul dintre noi

 Ultimul film al regizorului turc este Kis Uykusu/Winter Sleep(2014). Case și hoteluri săpate în piatră ca-ntr-o imagine de poveste, ploaie, noroi, mizerie, oameni trăind alături de mult timp, dar fiind depărtați, separați unii de ceilalți prin prăpastii săpate în timp, devenind de netrecut. Când începe să se caște abisul între oameni, când oamenii se separă, unde este originea rupturii nu știe niciunul. Sub aparența comunicării, a conversației cotidiene, a vieții obișnuite alături de celălalt, apar fisurile, apare distanțarea, ruptura se adâncește,…

5 Comments

Jaspers despre marea de la început

Răsărit de lună pe mare - Caspar David Friedrich Am crescut cu marea, își amintește Jaspers în autoportretul său. Din copilărie, Jaspers a fost vrăjit de marea misterioasă, având experiența neconștientizată a nemărginirii ei, marea rămânând fundalul vieții lui. Marea ca prezență a infinitului, ordine și haos nelimitat, o lume niciodată cuprinsă ca un întreg, cu valuri nesfârșite, într-o mișcare continuă, apare fără ceva fix și stabil. Din natură, marea este cea mai minunată. Perioadele lungi în contemplarea mării par și…

0 Comments

Adevăratul Akhenaton și adevărul său. O anchetă a lui Naghib Mahfuz în Egiptul antic

Dacă primele pagini ne aruncă într-un timp rupt de noi și ne pot plictisi, continuarea n-o mai vrem întreruptă grăbind spre sfârșit pentru a afla adevărul. Dar adevărul nu ni-l dă scriitorul Naghib Mahfuz, nici naratorul Meriamun, cel care caută adevărul despre faraonul Akhenaton, numit Ereticul într-o posteritate nefavorabilă. Romanul nu este istoria unui faraon, ci povestea unei anchete în care martorii vieții lui Akhenaton relatează diferit, uneori contradictoriu, evenimentele, personalitatea, domnia faraonului. Cititorul are sarcina de a (re)construi figura faraonului din…

4 Comments