Când ‚‚Viața e vis’’ alături de Calderon, pierduți printre spiralele abia deslușite ale viselor

‚‚Un vis e viața-n sine Iar visele vise doar’’(2185) ‚‚Ce este viața? Un delir. Ce este viața? Un coșmar. O nălucă, nor fugar, Și-i mărunt supremul bine’’(2180, 2185) Într-o zi, într-o clipă, din senin sau dintre norii fugari ai gândurilor, poate orice om experiază ca un fulger că toată viața sa este un vis. Un vis este viața în sinea ei. Tot ce am crezut, tot ce ne-a afectat, tot ce ne-a mistuit de-a lungul vieții, toată ‚‚realitatea’’ de coșmar sau…

2 Comments

Kierkegaard – ‚‚Frică și cutremur’’ cu Avraam, cavalerul credinței

Un om ‘‘a devenit măreț pentru că a sperat posibilul; altul pentru că și-a pus nădejdea în eternitate. Dar cel care a nădăjduit imposibilul a devenit mai măreț decât toți… Cel care a înfruntat lumea a devenit măreț învingând lumea, iar cel ce s-a înfruntat pe sine a devenit măreț învingându-se pe sine; dar Acela care s-a luptat cu Dumnezeu a devenit mai măreț decât toți’’ (pp. 66-67). Avraam s-a luptat cu Dumnezeu, biruind încercarea supremă la care a fost supus…

4 Comments

Cu Bachelard prin ‘‘Apa și visele’’ vieții

Cătălin Spătaru  ‘‘Veniți, o, prieteni, în dimineața luminoasă, să cântați râului! Unde-i prima noastră suferință? Căci am ezitat să spunem…Ea s-a născut în acele ceasuri când am îngrămădit în noi prea multe lucruri nerostite. Râul vă va învăța să vorbiți totuși, în ciuda suferințelor și amintirilor, el vă va învăța euforia prin eufuism, energia prin poem. Vă va spune, clipă de clipă, cuvinte frumoase și rotunde care se rostogolesc peste pietre’’. (p.106) Lacul face grădina fermecătoare, totul părând a se lega…

4 Comments

Alfred North Whitehead despre ‘‘Religia în formare’’ nesfârșită

Lumea este plină de ocazii, ocazii de actualizare a ce este ideal prin creație, ocazii în univers fiind și oamenii ce au prilejul să fie creativi realizând o concrescență pentru a plăsmui o noutate în lume, o valoare în Dumnezeu. Orice eveniment rafinat, orice creație îl introduce pe Dumnezeu în lume. Dumnezeu nu are putere, nu este Atotstăpânitorul omniscient, cu atributele lui Cezar din teologia creștină combinată cu filosofia greacă, ci este intensitatea ce contribuie la armonizare, la unificare, un fapt…

1 Comment

Strigoiul (lui) Boris Groys bântuindu-ne cu ‘‘Post-Scriptumul comunist’’

Tovarășul Boris Groys nu a murit. El este viu. Este o stafie activă, iar cu sprijinul unor oameni iubitori de stafii, ne aiurește cu o mizerabilă carte. Dar să înțepăm în inimă strigoii minții umane. În traducerea cărții din 2006 (Das kommunistische Postskriptum), autorul, bucurându-se de deliciile capitalismului, ne spune că orice critică la adresa capitalismului durează cât se vinde bine, și că societatea criticabilă total este doar cea care devine comunistă, așa cum înclinația spre comunism se găsește la cine…

0 Comments

Bukovski la Sighet: vizita omului neînfrânt de sistemul comunist

În 1992 Bukovski copiază la Moscova cu un scanner adus din Anglia mii de documente secrete din arhivele secrete ale Partidului Comunist. Nu avea voie să xeroxeze documentele, dar să le copieze cu un scanner nu era precizat de lege, fiind un instrument abia utilizat atunci. Ca-ntr-un film american oamenii se plimbau în jurul lui, cercetau scannerul, iar el copia în continuare. Când spre sfârșit cineva a țipat că va scoate din țară documente secrete, Bukovski a continuat. N-ar fi putut…

4 Comments

Memorialul Sighet sau cum să fim aduși aminte în viitor

Pe o stradă obișnuită de oraș o ușă te deschide către trecut, către ce a fost cândva o închisoare unde victimele regimului comunist erau aduse la Sighet, lângă graniță, putând fi trecute rapid în URSS în cazul prăbușirii regimului. Victimele regimului nu trebuiau să scape și mai ales nu trebuiau să povestească. Memorialul Sighet îți spune  multe narațiuni dureroase despre destinele a milioane de oameni. Nume, nume ale oamenilor dispăruți, rămânând din mulți doar numele, multe nume și mai puține fețe,…

3 Comments
Nu un (ni)”Mic tratat despre nimic” de John D. Barrow
[no title] 1964 Ad Reinhardt 1913-1967 Purchased 1996 http://www.tate.org.uk/art/work/P77814

Nu un (ni)”Mic tratat despre nimic” de John D. Barrow

Căderea nervoasă provocată de zerouri este o boală declanșată de multele calcule cu numere de ordinul zecilor de milioane, o povară cu foarte multe zerouri, ce poate îmbolnăvi foarte ușor. În pictura secolului trecut apare trecerea de la policromie la monocromie și nulicromie, astfel că Ad Reinhardt expunea picturi total negre fiind acuzat de șarlatanie sau apreciat pentru puritatea sa estetică, la fel Robert Rauschenberg cu tablourile sale albe. Robert Rauschenberg-Pictură albă Compoziția muzicală a lui John Cage 4’33’’ este primită…

3 Comments

La un “Mic dejun cu Socrate” alături de Rowland Smith și de alții

Dacă, așa cum susțin istorici ai religiilor, precum Eliade, actele, lucrurile și lumea omului aveau însemnătate sacră și simbolică în societățile tradiționale, de la a mânca, a locui, a te acupla până la a te lupta sau a călători, atunci în cultura noastră desacralizată și dezvrăjită, acestea nu mai au astfel de înțelesuri, devenind obișnuințe prin care ne satisfacem anumite nevoi. Dar nu pot fi reduse doar la așa ceva, decât banalizând viața. Înțelesurile lor sunt multiple, iar pentru a le…

2 Comments

Thomas Bernhard fără cruțare pentru Vechii Maeștri  și restul lumii

 Tirade, imprecații, perorații, uneori elucubrații împotriva tuturor, împotriva vechilor, noilor maeștri și restului omenirii căci nimeni nu pare să scape neatacat. Cartea este un lung discurs după un personaj, Reger, critic de artă, care-și petrece treizeci de ani din viață, de 3-4 ori pe săptămână într-un muzeu de artă din Viena, contemplând tabloul lui Tintoretto ‘‘Bărbatul cu barbă albă’’.  Împletind pamfletul, comedia, invectivele, pare că nimeni nu este iertat în romanul publicat în 1985.  Ziarele austriece sunt dezgustătoare și josnice precum…

8 Comments