Despre prioni la Dyson în ,,Originea vieții’’ și la Klawans ,,În apărarea femeii cavernelor’’

Cei mai mulți pași importanți din evoluția vieții au fost provocați de paraziți (Margulis). Cercetând ipotezele originii vieții, Freeman Dyson (fizician, matematician, academician, multiplu premiat)  examinează și ipoteza unui ARN parazit, apărând în celulă ca o accidentală maladie parazitară, parazitul devenind cu timpul un simbiont alături de proteine și ducând într-o perioadă mare de timp la formarea ,,aparatului genetic actual’’. Dar acest parazit nu este un virus deși originea virusului este incertă, el ar putea fi o plasmidă, adică fragmente de…

0 Comments

„Lupul de stepă” de Hermann Hesse sau o căutare neîntreruptă printre miile de suflete ce formează iluzia personalității umane

Omul-lup de stepă în căutarea autenticității, luptând cu formele anchilozate ale vieții la apusul unei epoci În 1927, când Hesse publică Steppenwolf/Lupul de stepă, Unamuno, Jaspers, Gabriel Marcel publicaseră opere ce aveau să fie incluse în ceea ce se va numi ,,filosofia existenței’’, ,,existențialism’’. În același an, 1927, apăreau ,,Ființă și timp’’ de Heidegger și ,,Jurnalul metafizic’’ al lui  Gabriel Marcel. Căutarea autenticității, o temă a filosofiei existenței, a existențialismului, poate fi urmărită în căutarea de sine a Lupului de stepă.…

0 Comments

George Steiner ,,în castelul lui Barbă-Albastră’’

Știința și tehnologia au produs grave probleme conexate cu dezechilibrele economice, distrugerea mediului înconjurător, provocând dileme morale. Costul revoluției tehnico-științifice a fost foarte ridicat dar exceptând criticii anarhici, pastorali, nu s-a îndoit nimeni de avântul de înstăpânire a naturii prin cunoașterea științifică. Certitudinea dogmatică a modernizării tehnico-științifice a fost susținută de o voință economică oarbă purtată doar de nevoia de confort și bunăstare materială. Dar a contat și convingerea că investigația mentală trebuie să meargă mereu înainte, să intre în toate…

1 Comment

,,Întrebări și răspunsuri despre moarte și a muri’’ cu dr. Elisabeth Kübler-Ross

Pregătirea de a înfrunta realitatea morții trebuie începută dinainte prin învățarea copiilor și tinerilor despre confruntarea cu realitatea sfârșitului vieții. Acest sfat este teribil de anacronic într-o cultură ca a noastră amăgită de sloganuri precum: ,,să ne simțim în siguranță!’’, ,,(nu) mă simt în siguranță’’ și alte inepții iluzorii de acest tip. Nu este ceva nou: dr. Kübler-Ross, ce și-a publicat cărțile despre experiența sa începând cu 1969, observă că ,,societatea noastră’’ neagă moartea. Este de interogat de ce ,,societatea noastră’’…

0 Comments

Nisbett: ,,Mindware, instrumente pentru o gândire inteligentă’’

Vom fi mai inteligenți după parcurgerea cărții, declară Nisbett la sfârșitul introducerii, dar nu cu un IQ mai mare, semn că inteligența nu se poate măsura întru totul, dar poate fi susținută, ținută în viață, transformată, dezvoltată pe multiple căi sau cu diferite instrumente, ca să utilizăm un limbaj mecanicizat. Gândirea folosește ca instrumente schemele mentale, cadre de cunoaștere aplicate realității pentru a o înțelege, stereotipurile fiind o clasă de scheme mentale ce folosesc generalizări precum etichetele aplicate (elitist, țăran, doctor…

0 Comments

,,Originile creativității umane’’ într-o carte necreativă de Edward O. Wilson

Coperțile cărții sunt împânzite cu argumente vrând să convingă cititorul despre valoarea autorului și cărții, de parcă nu am ști nimic despre marketing sau nu am ști că nu orice carte este valoroasă doar pentru că este scrisă de un autor premiat sau de un renumit om de știință. Creativitatea este o trăsătură unică și definitorie a speciei noastre, spune Wilson, dar este unică și nu prea. Este un sentiment că numai intelectul și emoțiile umane sunt capabile de creativitate, această…

1 Comment

,,Maeștrii pierduți’’ și redescoperiți de Linda Johnsen

De la misterele cultelor antice, Orfeu și Thales, până la Iamblichos, Hermes Trismegistul și Proclus, autoarea, practicantă de Yoga, urmărește crearea de conexiuni cu spiritualitatea Indiei, cu filosofiile indiene și scoaterea la lumină a laturii spirituale din viețile și învățăturilor maeștrilor antici. Cine agreează asimilările culturale din filosofia indiană în filosofia Greciei Antice, va găsi în carte încercările autoarei de corespondențe cu gândirea indiană, de transmitere a ideilor: de exemplu, transmigrația sufletelor la Platon i se pare autoarei că ,,vine direct…

1 Comment

Basarab Nicolescu: ,,știința, sensul și evoluția’’ către o filosofie a naturii, citindu-l transdisciplinar pe Jakob Böhme

Decăderea epocii noastre manifestată prin neputința de a face față provocărilor timpului este legată de o închidere a științei în fața ființei, în fața sensului și prezența în societate a unor valori întemeiate pe un determinism mecanicist, pe pozitivism sau pe nihilism. Condiția deschiderii științei către sens, către ființă, va fi prezența conceptului de niveluri de realitate  și integrarea subiectului explorator al nivelurilor. Întrebarea asupra isomorfismului sau legilor care străbat mai multe niveluri de realitate apare conexată în discuțiile dintre Jung…

2 Comments

,,Peisajul și estetica’’ lui Rosario Assunto, o filosofie a întoarcerii la frumusețea naturii, o critică a vieții umane din orașul modern rupt de peisaj

Devine peisaj priveliștea judecată, evaluată, integrată într-o viziune artistică sau estetică. Peisajul este un teritoriu apărând privirii ca potențial obiect al unei reprezentări artistice, peisajul ca spațiu devenit obiect pentru experiența estetică. Un spațiu închis poate fi estetic dar nu este peisaj fiindcă peisajul deschide spațiul spre nelimitat chiar dacă este un teritoriu limitat, precum cerul care nu este peisaj dar aduce deschiderea spațiului spre nelimitat. Nu este o reprezentare a infinitului ca în simbolismele religioase din spațiile sacre, ci este…

2 Comments

Amos Oz despre ,,cum să lecuiești un fanatic’’

Infantilizarea omenirii în "grădinița globală" plină de jucării tehnice și de dispozitive ingenioase, de prăjituri și acadele, este un aspect grav al globalizării. În grădinița globală idolatrizarea de la Madona la Maradona predispune la aceeași idealizare a conducătorilor religioși și politici, la adorarea persoanelor în vogă, idealizarea fiind sursă de fanatism, intoleranță și fundamentalism. Conformismul, uniformitatea, nevoia de a avea un loc în societate și de a dicta ce locuri să aibă oamenii în societate sunt surse de fanatism. Esența fanatismului…

0 Comments