,,Maeștrii pierduți’’ și redescoperiți de Linda Johnsen

De la misterele cultelor antice, Orfeu și Thales, până la Iamblichos, Hermes Trismegistul și Proclus, autoarea, practicantă de Yoga, urmărește crearea de conexiuni cu spiritualitatea Indiei, cu filosofiile indiene și scoaterea la lumină a laturii spirituale din viețile și învățăturilor maeștrilor antici. Cine agreează asimilările culturale din filosofia indiană în filosofia Greciei Antice, va găsi în carte încercările autoarei de corespondențe cu gândirea indiană, de transmitere a ideilor: de exemplu, transmigrația sufletelor la Platon i se pare autoarei că ,,vine direct…

1 Comment

Basarab Nicolescu: ,,știința, sensul și evoluția’’ către o filosofie a naturii, citindu-l transdisciplinar pe Jakob Böhme

Decăderea epocii noastre manifestată prin neputința de a face față provocărilor timpului este legată de o închidere a științei în fața ființei, în fața sensului și prezența în societate a unor valori întemeiate pe un determinism mecanicist, pe pozitivism sau pe nihilism. Condiția deschiderii științei către sens, către ființă, va fi prezența conceptului de niveluri de realitate  și integrarea subiectului explorator al nivelurilor. Întrebarea asupra isomorfismului sau legilor care străbat mai multe niveluri de realitate apare conexată în discuțiile dintre Jung…

2 Comments

,,Peisajul și estetica’’ lui Rosario Assunto, o filosofie a întoarcerii la frumusețea naturii, o critică a vieții umane din orașul modern rupt de peisaj

Devine peisaj priveliștea judecată, evaluată, integrată într-o viziune artistică sau estetică. Peisajul este un teritoriu apărând privirii ca potențial obiect al unei reprezentări artistice, peisajul ca spațiu devenit obiect pentru experiența estetică. Un spațiu închis poate fi estetic dar nu este peisaj fiindcă peisajul deschide spațiul spre nelimitat chiar dacă este un teritoriu limitat, precum cerul care nu este peisaj dar aduce deschiderea spațiului spre nelimitat. Nu este o reprezentare a infinitului ca în simbolismele religioase din spațiile sacre, ci este…

2 Comments

Amos Oz despre ,,cum să lecuiești un fanatic’’

Infantilizarea omenirii în "grădinița globală" plină de jucării tehnice și de dispozitive ingenioase, de prăjituri și acadele, este un aspect grav al globalizării. În grădinița globală idolatrizarea de la Madona la Maradona predispune la aceeași idealizare a conducătorilor religioși și politici, la adorarea persoanelor în vogă, idealizarea fiind sursă de fanatism, intoleranță și fundamentalism. Conformismul, uniformitatea, nevoia de a avea un loc în societate și de a dicta ce locuri să aibă oamenii în societate sunt surse de fanatism. Esența fanatismului…

0 Comments

,,Scrisorile rupte’’ de Tagore, scrierea ca ruptură de natură și întoarcere la ea

,,Scrisorile rupte’’ sunt frânturi din Tagore scrise între timpul Occidentului creștin 1887-1894 și timpul bengalez 1297-1300. Uneori Tagore combina lunile și zilele bengaleze cu anii erei creștine ca și cum prin anii occidentali era prezentă dominația Imperiului Britanic dar lunile și zilele rămâneau bengaleze. Dominația Imperiului englez este prezentă în treacăt în scrisorile lui Tagore, autorul disprețuindu-i pe indienii care imită habitatul englez pentru a le intra în grații, pentru a se integra în "înalta" societate engleză, disprețuindu-i mai ales pe…

0 Comments

Werner Jaeger despre ,,Paideia Christi’’

Este la modă trasarea liniilor despărțitoare în istorie, cum este cea între creștinism și lumea Greciei Antice sau între umanismul Renascentist al unui Erasmus ce se întoarce la valorile Antichității greco-romane și creștinismul evului numit întunecat. Dar pentru autorul celebrei ,,Paideia’’, în religia creștină a fost receptată și transformată paideia greacă. Apostolul Filip într-o scriere apocrifă le spune atenienilor că a venit să le aducă  ,,Paideia Christi’’. Noua  religie, religia creștină are pretenția unei misiuni formatoare pentru întreaga umanitate, dar nu…

0 Comments

,,Distihuri morale’’ de Cato, corectate și comentate de Erasmus din Rotterdam

Opera atribuită lui Cato, Distihia moralia Catonis este o culegere de maxime, sentențe, fiind corectată, comentată și dedicată de Erasmus din Rotterdam prietenului său Juan Nevius, conducătorul unui liceu din Leuven. Această culegere este dedicată conducătorului școlii pentru a-i servi ca material didactic pentru elevii săi. Materialul didactic fiind un sprijin pentru Nevius în continuarea activității sale de cultivare a elevilor, de ferire de barbaria ignorantă, de a-i învăța pe elevi știința literelor și judecata moravurilor epocii în care trăiesc prin…

1 Comment

Ranulph Fiennes: ,,nebun, rău și periculos’’ sau autobiografia unui mare aventurier

Cu 4 degete amputate la mâini, degete degerate în urma unei expediții polare din anul 2000, marele aventurier a urcat pe Everest în 2005 la peste 8000 de metri altitudine având 61 de ani și un atac de cord în istoria vieții sale. La 59 de ani a făcut 7 maratoane în 7 zile consecutive pe 7 continente. În 2007 la 63 de ani a urcat până în vârful Eigerului prin celebrul Nordwand, fața nordică uneori verticală a acestui munte aproape…

0 Comments

,,Cartea despre măr și moarte’’ a unui Pseudo-Aristotel arab

Aristotel ține în mână ultimul măr din viața sa, mirosindu-l, desfătându-se cu parfumul discret al fructului copt, ultimul măr, ultima tentație dăruită de viață, uitând pentru câteva clipe suferințele bolii, acoperite cu mireasma mărului copt. Aristotel știe că va muri de boala necruțătoare, se bucură de mărul parfumat pentru a-și mai prelungi ultimul răstimp al vieții înainte de moarte. Rodul ultim dăruit de viață este de fapt nu mărul, ci discuția despre moarte cu cei care se tem de moarte.  …

0 Comments

Ce este ,,Luminarea’’? Kant, Hamann, Herder, Schiller, Erhard ne răspund

,,La ce îmi ajută învelișul solemn al libertății, dacă acasă mă aflu în veșmânt de sclav?’’, se întreabă Hamann. ,,Acasă’’ este catedra, teatrul, amvonul chiar și munca grea, fiindcă uzul public al libertății și al rațiunii nu este doar ca un desert, ci activitatea principală, ,,pâinea zilnică’’ de care fiecare om trebuie să se îngrijească (pp. 33-34). Kant Cel care nu urmează îndemnul Sapere Aude, deviza luminării de folosire a propriei inteligențe, a propriei rațiuni, a libertății de a gândi și…

1 Comment