Categorie destinată tuturor articolelor publicate de Radu Mihai.
Să înțelegem traumatismul și trauma Definițiile conceptului de traumatism ne spun că acesta reprezintă „un șoc violent susceptibil de declanșarea unor tulburări somatice și psihice.” (Sillamy, 2000, p. 329) sau un „eveniment negativ foarte intens, ce survine în viața subiectului – de natură fizică (lovitură, șoc) sau psihică (șoc afectiv) – ce produce o perturbare mai mult sau mai puțin profundă datorată incapacității subiectului de a răspunde adecvat la situație.” (Neveanu, 1978, p. 759). Traumatismul beneficiază de trei obiecte de referință:…
Factorii implicați în (psiho)patologie Un factor reprezintă un element structural care se manifestă într-o formă specifică și care interacționează cu alte elemente, determinând modalitatea de apariție și de manifestare a unui anumit fenomen (Neveanu, 1978). Referitor la etiologia psihopatologică, factorii conceptualizați în vederea explicării acesteia sunt următorii (Ciorbea, Enache, & Sălceanu, 2015), (David, 2006): a) Factorii declanșatori: sunt acei factori care creează simptomele și care sunt necesari pentru manifestarea tabloului clinic. În acest sens, David (2006) afirmă că la nivel psihopatologic…
??????????????????????????????????????????????????????????
Un cal troian în lumea academică, se declara Mircea Eliade într-o scrisoare pierdută către Julius Evola. Prin imensul ocol al erudiției, el aduce la lumină religia arhaică, religiozitatea cosmică uitată, acel strat acoperit de binecunoscutele religii, acoperit, dar nu pierdut. Aducerea religiozității arhaice, cosmice, în discuțiile din istoria și știința religiilor, în cercetările profane ale erudiților, este ca un cal troian (p. 278). Un cal troian al sacrului camuflat în profan, în profanul erudiției academice, în profanul lumii moderne (și postmoderne),…
Dificultăți de conceptualizare și de definire a senzațiilor Este recunoscut faptul că psihologia se confruntă cu reale dificultăți în ceea ce presupune conceptualizarea fenomenelor (proceselor psihice) pe care le studiază. Știm că acest lucru se datorează multiplelor posibilități de manifestare ale aceluiași fenomen, dar și faptului că procesele respective sunt imateriale, iar pentru a le identifica și studia este necesară exprimarea acestora la nivelul comportamentului uman. Încă de la începutul secolului al XX-lea, Thorndike (2001) atrăgea atenția asupra multiplelor însemnătăți ale…
Ce ne învață teoriile învățării sociale și care este tiparul comportamentelor problematice în cazul delincvenților? În viziunea teoriilor învățării sociale, comportamentul delincvent este dobândit ca urmare a efectului de socializare. Acesta din urmă determină învățarea unor tipuri de comportamente care se află în conformitate cu normele și cu valorile pe care individul uman și le însușește prin apartenența în cadrul unui grup sau în contextul social în care își desfășoară viața. Hawkins & Blumstein (1996) au realizat o schiță a evoluției…
Despre studiul trăsăturilor de personalitate Trăsăturile de personalitate au fost studiate cu mult înainte de descoperirea celor Cinci Factori. În perioada anilor 1930, Gordon Allport și Henry S. Odbert au fost primi cercetători care au studiat conceptul de trăsătură de personalitate (John & Srivastava, 1999, apud. Feist & Feist, 2006). În viziunea acestora, personalitatea este un element intrinsec al oricărui individ uman. Aceasta dispune de o manifestare dinamică și reprezintă un model organizat de funcții mentale și fizice, de elemente care…
Rugați-vă pentru omul modern, eroul faustian! Omul modern este Faustul lui Goethe biruitor asupra totului, dar care-și pierde conexiunea cu natura, cu lucrurile, cu semenii (nu facem filosofii ale comunicării, facultăți despre științe ale comunicării, rețele ale comunicării când conexiunea și comunicarea dintre noi este în criză perpetuă?). Faust, eroul modern, nu are sălaș și nu știe ce vrea, fiind ispitit mereu de posibilitatea nesfârșită și goală, de o mulțime de spectre frumoase și fără conținut, de parteneri posibili în locul…
‚‚Cultura crește din excesul vieții asupra ei înșiși…e adevărul nostru, e ordinea după chipul și asemănarea noastră’’ Cultura nu-i opusul vieții, ea este încă viață, este chiar excesul vieții, excesul biologiei, nu doar transfigurare a biologiei, ce pare să pună în centru tot biologia, nu cultura. Experiențele religioase au scos la iveală posibilitățile spirituale ale omului, experiența științifică posibilitățile sale culturale, cultura omenească este adevărul nostru, este ordinea construită de noi, este lumea omului, este omul însuși. Spiritul uman se caută…
Definirea conceptelor de aptitudine și abilitate Ne confruntăm cu o mare dificultate în ceea ce presupune definirea conceptelor de aptitudine și abilitate, iar acest lucru nu se datorează numai faptului că există o confuzie terminologică a acestora, ci și pentru că ambele sunt echivoce. Problema confuziei dintre cele două concepte a fost sesizată încă din trecut și reprezenta un domeniu de interes la începutul acestui mileniu (Kline, 2000). Cu toate acestea, dificultatea conceptualizării lor împiedică utilizarea unor distincții clare. Am putea…
Natura umană în viziunea psihologiei individuale Psihologia individuală este denumirea științei propuse de Adler în vederea înțelegerii psihicului uman și a omului în deplinătatea sa. Ideea unei psihologii individuale provine din credința acestui psihoterapeut austriac în unicitatea și individualitatea fiecărei persoane: „Psihologia individuală încearcă să vadă viețile individuale ca pe un întreg și privește fiecare reacție în parte, fiecare acțiune și fiecare impuls ca pe o expresie a atitudinii unui individ față de viață.” (p. 9). Personalitatea umană reprezintă un întreg…
