Categorie destinată tuturor articolelor publicate de Radu Mihai.

Întoarcerea lui Spinoza dinspre ,,Deus sive natura” către natura și originea sufletului (cartea II din ,,Etica’’)

În demonstrația sa numită ,,etică’’, folosind metoda geometrică, Baruch Benedictus Spinoza a legat strâns și riguros: Dumnezeu, natura și existența lucrurilor. Se citește pe sine prin atributul gândirii, Deus, natura lucrurilor, în cele câteva zeci de pagini din cartea I? Unde Spinoza face o teorie a naturii lucrurilor, o ontologie, o onto-teologie a lui Dumnezeu cu o infinitate de atribute și de moduri…nu nici vorbă: adevărul nostru este precum câinele față de constelația cu același nume. Cartea I despre Deus sive…

1 Comment

Ruxandra Cesereanu despre tortură în ,,Panopticum’’: să ne reamintim istoria de coșmar ce nu s-a încheiat

,,Istoria este un coșmar din care încerc să mă trezesc’’ (Joyce). Pleoape cusute ale victimei torturate, bastoane, vârfuri de cizmă, apă, tuburi, bețigașe introduce în toate orificiile corpului, arderea cu fier încins, chimicale, radiatoare, țigări, electricitate, strivirea testiculelor cu mâna, folosirea acelor, cleștilor pentru organele sexuale, lovirea mâinilor cu ciocanul, dinți străpunși cu burghiul, extragerea unghiilor cu cleștii, amputări lente, ciopârțirea organelor pe îndelete pe care victima le va consuma, folosirea de viespi, păianjeni, rozătoare pentru agresarea membrelor, a organelor sexuale…

4 Comments

Exerciții de meditație pentru depășirea depresiei (și nu numai), alături de Mark Williams, John Tesdale, Zindel Segal și Jon Kabat-Zinn

Relația dintre depresie, gânduri și dispoziții afective În multe dintre cazuri, depresia se dezvoltă ca reacție la evenimentele de viață tragice sau ca urmare a schimbărilor profunde din viața unei persoane. Însă indiferent de etiologie, această tulburare facilitează formarea unor conexiuni puternice între stările de tristețe și gândurile noastre negative, astfel încât o persoană care suferă de depresie se poate confrunta cu gânduri distructive chiar și în urma stărilor trecătoare sau neînsemnate de tristețe. Și cum dispoziția afectează gândurile, iar acestea…

4 Comments

Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?             Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este caracterizată de gânduri, idei sau senzații recurente care se produc fără voința persoanei și care o determină pe aceasta să manifeste o serie de comportamente repetitive (American Psychiatric Association, 2017). În acest sens, obsesiile constituie gândurile intrusive și (de cele mai multe ori) lipsite de sens, imaginile și impulsurile resimțite de persoana în cauză, iar compulsiile reprezintă gândurile și acțiunile pe care aceasta le realizează pentru a neutraliza obsesiile (Barlow, Durand, &…

0 Comments

Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)

Ce este stresul?             Termenul de stres se referă la răspunsul fiziologic al organismului la factorii (stresori) interni sau externi percepuți care au capacitatea de a-i perturba homeostazia (Bucsek, Giridharan, MacDonald, Hylander, & Repasky, 2018). Altfel spus, stresul se referă la totalitatea acelor evenimente care conțin stimuli (stresori) capabili să producă o reacție în creier (perceperea stresului) ce conduce la activarea răspunsului fiziologic de „luptă-sau-fugă” al organismului (răspunsul la stres) (Dhabhar, 2018). Activarea răspunsului la stres (care se realizează prin intermediul…

3 Comments

O schimbare de paradigmă: teoria atașamentului sau perspectiva lui John Bowlby despre crearea și ruperea legăturilor afective

            Una dintre cele mai mari contribuții ale psihanalizei în ceea ce privește înțelegerea actuală a modalității de funcționare a psihicul unui copil constă în evidențierea impactului pe care relațiile și evenimentele din primii ani de viață îl au asupra dezvoltării (ne)sănătoase a acestuia. Freud a fost cel care a formulat pentru prima dată o teorie referitoare la rolul experiențelor din perioada copilăriei în dezvoltarea personalității, conceptualizând cinci stadii de dezvoltare psihosexuală pe care a presupus că fiecare individ uman le…

1 Comment

Cercetarea tehnicilor spirituale panindiene în „Patañjali și Yoga” de Mircea Eliade

Ce este Yoga? Etimologia termenului Yoga ne indică faptul că acesta provine din termenul „yuj”, care se traduce prin „a lega laolaltă” sau „a ține strâns”, de unde și latinescul „jungere” sau „jungum”. Toate tehnicile ascetice și toate metodele de meditație din Sāṃkhya pot fi incluse sub termenul Yoga, existând o Yoga „clasică” (așa cum o regăsim în tratatul intitulat „Yoga-Sūtra”, de Patañjali), diverse forme de Yoga „populare” și altele de Yoga nebrahmanice. Yoga presupune detașarea de materie, sustragerea omului din…

1 Comment

Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut Statuia lui Platon din Atena, Grecia. În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe zei deopotrivă (după cum afirma Corul din „Antigona”). Iubirea are ca scop recăpătarea stării primordiale, a unității pierdute (mitul lui…

1 Comment

Daniel Keating explică ce înseamnă să fii „Născut anxios”

O scurtă introducere referitoare la sistemul dereglat de stres Incapacitatea unui copil de a sta cuminte atunci când se află într-o sală de clasă, de a se concentra și de a-și controla emoțiile și atenția este diagnosticată de obicei ca tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau ca deficit intelectual, însă există posibilitatea ca copilul respectiv să se confrunte în realitate cu o modificare biologică a cărei apariție constituie un răspuns aflat în legătură cu o reacție socială adversă…

2 Comments

‚‚Etica” lui Spinoza demonstrată geometric începând cu ,,Deus sive Natura’’ (cartea I)

Știm, câte capete atâtea păreri, fiecare cu gustul lui, ș.a., aceste ziceri și zicători apar pentru că mulțimile mai degrabă își imaginează lucrurile decât le cunosc, oamenii nu explică natura lucrurilor, ci doar folosesc imaginația, construind existențe imaginare, în locul celor raționale. Ne încântă simțurile, lucrurile sunt atrăgătoare sau respingătoare, sunt plăcute sau urâte, frumoase, ordonate sau dezordonate, ele toate trebuie judecate după natura și puterea lor, nu după prejudecățile noastre cu privire la ele, prejudecăți la care ținem plecând de…

3 Comments