,,Pascal și (anti)filosofia’’ de Vincent Carraud

A vrea să dovedești existența lui Dumnezeu este la fel de fără sens precum recunoașterea lui Isus ca rege în geometrie sau a-l considera pe Arhimede prinț în politică. Mai mult, dovezile metafizice interzic accesul la cel pe care vor să-l dovedească și să-l ajungă prin dovezi. Libido sciendi, curiozitatea, impulsionează căutarea de a dovedi existența lui Dumnezeu. Libido sciendi vrea să-l facă evident pe Dumnezeu prin reușita dovezilor. Orgoliul, superbia, este al doilea impuls: de la ego-ul meu, prin cogitatio…

0 Comments

Paolo Rossi despre ,,nașterea științei moderne în Europa’’

Nașterea științei moderne nu a fost o naștere precum nașterea unui copil, o naștere bine delimitată, nu a fost o naștere pură adică neamestecată cu elemente socotite apoi, în timp, neștiințifice. A fost o apariție complexă purtând cu ea elemente ce aveau să fie înlăturate ca erorile unei cunoașteri nesupuse experimentului și observației. Oamenii de știință precum Kepler sau Newton nu au fost doar oameni de știință, ci oameni  cu preocupări mistice, religioase. Unii istorici ai științei pentru a expune glorioasa…

3 Comments

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…

0 Comments

„Frații Karamazov” de Feodor Mihailovici Dostoievski

  Gubernia în care-și duce veacul capul familiei Karamazov, Fiodor Pavlovici, precum și întreaga Rusie descrisă de F. M. Dostoievski în „Frații Karamazov” este una iubitoare de Dumnezeu, cu o credință neîndoielnică, ce nu poate fi zdruncinată de mințile ce gândesc dincolo de dogma creștină, îndeosebi de intelectualii care au studiat fie în Europa, fie în Moscova, și care, odată cu dobândirea cunoașterii, au adoptat și o pregnantă formă de ateism. Totuși, cei din urmă reușesc să-i facă pe credincioșii mai…

2 Comments