Întoarcerea lui Spinoza dinspre ,,Deus sive natura” către natura și originea sufletului (cartea II din ,,Etica’’)

În demonstrația sa numită ,,etică’’, folosind metoda geometrică, Baruch Benedictus Spinoza a legat strâns și riguros: Dumnezeu, natura și existența lucrurilor. Se citește pe sine prin atributul gândirii, Deus, natura lucrurilor, în cele câteva zeci de pagini din cartea I? Unde Spinoza face o teorie a naturii lucrurilor, o ontologie, o onto-teologie a lui Dumnezeu … Mai mult Întoarcerea lui Spinoza dinspre ,,Deus sive natura” către natura și originea sufletului (cartea II din ,,Etica’’)

Scrisorile lui Seneca – A doua parte

  La începutul anului trecut, publicam o recenzie a „Scrisorilor către Lucilius (Vol. 1)”, scrisori pe care Seneca i le-a trimis prietenului său Lucilius, undeva în jurul anilor 65 după Hristos, perioadă în care ultimul menționat era procurator al Siciliei. Primul volum conține 80 dintre aceste scrisori, motiv pentru care recenzia mea anterioară este mai … Mai mult Scrisorile lui Seneca – A doua parte

Kierkegaard – ‚‚Frică și cutremur’’ cu Avraam, cavalerul credinței

  Un om ‘‘a devenit măreț pentru că a sperat posibilul; altul pentru că și-a pus nădejdea în eternitate. Dar cel care a nădăjduit imposibilul a devenit mai măreț decât toți… Cel care a înfruntat lumea a devenit măreț învingând lumea, iar cel ce s-a înfruntat pe sine a devenit măreț învingându-se pe sine; dar … Mai mult Kierkegaard – ‚‚Frică și cutremur’’ cu Avraam, cavalerul credinței

Metafizica lui Aristotel (Cartea A)

Cătălin Spătaru: “Toți oamenii au sădită în ființa lor dorința de a cunoaște’ ’(980a, trad. Ștefan Bezdechi), ‘‘Toți oamenii poartă în fire aspirația de a ști’’ (trad. Andrei Cornea), ‘‘Toți oamenii, prin natură, au dorința de a ști’’ (trad. Gheorghe Vlăduțescu), așa începe prima carte a ceea ce se va numi mai târziu ‘‘Metafizica’’. De … Mai mult Metafizica lui Aristotel (Cartea A)

A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna

 Sau nu, pentru o epocă hedonistă care alege ușor plăcerea ar părea că între datorie și plăcere nu este o alegere grea. Nici pentru noi, Herculeenii și Herculeenele ce ne muncim cu timpul vieții noastre, pentru a reuși cât mai bine să-l risipim. Cartea lui Grayling nu-i deloc o risipă. Pentru cei înaintați în studiul … Mai mult A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna

La un “Mic dejun cu Socrate” alături de Rowland Smith și de alții

Dacă, așa cum susțin istorici ai religiilor, precum Eliade, actele, lucrurile și lumea omului aveau însemnătate sacră și simbolică în societățile tradiționale, de la a mânca, a locui, a te acupla până la a te lupta sau a călători, atunci în cultura noastră desacralizată și dezvrăjită, acestea nu mai au astfel de înțelesuri, devenind obișnuințe … Mai mult La un “Mic dejun cu Socrate” alături de Rowland Smith și de alții

Seneca – „Despre mânie” („De ira”)

Articol realizat de Radu Mihai.  Câte crime și războaie au fost alimentate de puterea mâniei? Câte cetăți au ars, câte pământuri au fost distruse, câți oameni au murit din cauza pornirilor nevrotice ale conducătorilor unor popoare sau pur și simplu ale celor aflați pe treapta înaltă a ierarhiei sociale? Dar vremurile acelea au trecut, vom … Mai mult Seneca – „Despre mânie” („De ira”)

Non sequitur: Patapievici despre idei, blocaje, cultura generală și noi

Non sequitur, nu trece mai departe, nu continuă, nu este preluat, discutat, dezvoltat, transformat…Mai multe granițe, obstacole, blocaje, fundături decât drumuri, noi căi deschise, răspântii din care pornesc alte poteci, bifurcații, multifurcații din care pornesc noi poteci ale gândirii, noi crengi bazate pe o tulpină ce le susține, constituind tradiții de cercetare precum niște copaci … Mai mult Non sequitur: Patapievici despre idei, blocaje, cultura generală și noi

Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani

  ‚‚Nu sper nimic de la lume, nu învăț nimic, nu vreau nimic; n-am nevoie, prin grația Domnului, nici de binele, nici de autoritatea nimănui’’ spune domnul Pascal, îndrăznind mai mult: ‚‚ceea ce condamn eu este condamnat în ceruri. Ad tuum, Domine Jesu, tribunal apello’’ (p. 18). Nu de Roma eternă îi pasă lui Pascal, … Mai mult Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani

Jurnalul de la Păltiniș, paradigmă ezoterică a devenirii în spațiul cultural

 Jurnalul de la Păltiniș, scris de Gabriel Liiceanu, este relatarea fidelă a perioadei în care autorul, impreună cu Andrei Pleșu și nu doar, este sub tutelajul marelui filosof și înțelept, Constantin Noica. Perioada (cuprinsă între 1977 și 1981) semnifică pentru cei doi cel puțin, o perioadă de formare culturală și deopotrivă spirituală, esențială în destinul … Mai mult Jurnalul de la Păltiniș, paradigmă ezoterică a devenirii în spațiul cultural

Trei milenii de căutări, împreună cu Richard Schoch, printre „Secretele fericirii”

 Viața umană este marcată de căutarea fericirii, călătoria către tărâmul Arcadiei. Dar ce anume înseamnă fericirea? Se manifestă aceasta în același mod pentru fiecare persoană în parte? În ce loc o putem găsi? Odată găsită, va rămâne pentru totdeauna în viața noastră? Aceste întrebări beneficiază de răspunsuri diferite, dar fiecare din ele poate fi corect. … Mai mult Trei milenii de căutări, împreună cu Richard Schoch, printre „Secretele fericirii”