Pirandello: Moscarda este ,,Unul, nici unul și o sută de mii’’

Într-o zi, în oglindă apare un străin de imaginea avută despre sine. Înstrăinarea este accentuată de persoanele, care se presupune că ne cunosc și care ne văd diferit. Și cine mai sunt eu dacă într-o zi mă văd un străin de ce credeam că sunt și cu atât mai mult ceilalți văd un străin de mine însumi? Moscarda, eroul pirandellian, alege singurătatea alături de străinul ce-l însoțește. Dar cine este el? Este inseparabil de străinul care-l însoțește? Este toți cei o…

0 Comments

Alain Badiou și Alain Finkielkraut în ,,Explicația’’ și dezbaterea fără sfârșit  

La stânga, Badiou universalistul radical, declarându-se ,,comunist și internaționalist’’, susținând o revalorificare a comunismului, militant pro-palestinian, atrăgându-și acuzația de antisemit, deși universalismul este deschis pentru el prin singularitatea destinală a evreului. La dreapta, Finkielkraut, un neo-conservator, critic al democrației nivelatoare, apărător al Occidentului iudeo-creștin, al Franței, al modelului stat-națiune, înrădăcinarea identitară fiind compatibilă cu dimensiunea universală. Amândoi spun adevărurile lor fără menajamente, explicându-le, fără a ajunge la un acord final. Însă explicațiile luminează mai bine credințele, opiniile, reprezentările din viețile noastre,…

3 Comments

Despre dictatorul agorafob și sosiile lui, în „Dictatorul și hamacul” de Daniel Pennac

Cunoașterea Braziliei (dincolo de poziția geografică pe care o ocupă și de puternica influență portugheză asupra identității sale) de către Daniel Pennac a contribuit la portretizarea dictatorului agorafob pe care-l descrie profesorul francez în romanul său. Familiaritatea dobândită față de pământurile bătătorite de tălpile celor mulți și săraci și rareori împrospătate de ploi l-a determinat pe autor să aleagă drept loc de origine al dictatorului său sertão-ul brazilian, înfățișat ca „trei Franțe făcute din pietriș și din spini cenușii sub un…

1 Comment