De ce sunt cărțile aruncate la gunoi?

Vechiul și noul Pentru că nu se potrivesc cărțile vechi cu mobila nouă, ,,modernă’’, se justifică o persoană. Noul este o valoare în sine pentru niște intelecte ,,moderne’’, iar vechiul este desigur o nulitate. Dar de ce nu sunt donate cărțile? Chiar la pozele de pe rețele cu cărți aruncate, sunt apeluri la donații! Sau de ce nu se încearcă vânzarea chiar cu prețuri modice la anticariate, care uneori vin și acasă ca să le selecteze? Înțelegem că nu mai pot…

0 Comments

Filosofia ,,Cypherpunks’’ cu Julian Assange, Jacob Appelbaum, Andy Müller-Maguhn, Jérémie Zimmermann pentru libertatea comunicării împotriva ,,totalitarismului supravegherii digitale’’, contra urmăririi cetățenilor de către statul ,,democratic’’ devenit ,,Leviatan și Panoptic(um) digital’’

,,Confidențialitate pentru cei slabi, transparență pentru cei puternici’’, poate fi socotit un slogan al filosofiei cypherpunk susținută de Julian Assange și camarazii săi. Julian Assange a creat proiecte software ca mijloace ale filosofiei cypherpunk precum cifrarea negabilă: un sistem de criptare ce permite negarea existenței unui fișier criptat sau mesaj criptat pentru că nu se poate dovedi existența lui. Assange a prezentat o istorie a mișcării hackerilor în cartea ,,Underground’’, ce a inspirat filmul Underground. The Julian Assange Story. Jacob Appelbaum…

2 Comments

,,Spirit și libertate’’ în filosofia creștină a lui Berdiaev

,,Spiritul este libertate’’, libertate a gândirii, libertate a filosofiei, filosofie eliberată de religie ajungând însă sclava științei, filosofia ca activitate spirituală fiind mereu în tensiunea de a-și pierde libertatea. Nu există filosofie absolut autonomă, față de religie, știință sau viață. Filosofia este în serviciul vieții, într-o cât mai amplă conștientizare de sine a vieții, cât mai profundă, filosofia este iluminarea vieții. Viața nu este doar viața biologică, ci viață în spirit, în ,,duh (spirit) și în adevăr’’, așa cum spune motto-ul cărții…

1 Comment

2121, cockdiv-ष

Domnul Țupă Curechi, izmenistrul boalei și sănătății la emisiunea "cockdivul arde țara" de la prosgogotv: - Este o datorie popublică ca cetățenii să sune la organu' de ordine sau măcar la emisiunea "gaboru’ vă consiliază" pentru ca în restaurante sa nu fie primite elementele cvasi-umane nevaccinate deloc, dacă mai există, sau fără cele 6 rapeluri iar daca sunt primite, sunați, veți primi un voucher de 500 de piștari sau… - O călătorie! ne anunță mai nou semi-prim-ministrul Bârnache, izmenistrul Sulă și…

0 Comments

Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut Statuia lui Platon din Atena, Grecia. În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe zei deopotrivă (după cum afirma Corul din „Antigona”). Iubirea are ca scop recăpătarea stării primordiale, a unității pierdute (mitul lui…

1 Comment

Omul problematic și neliniștile lui Gabriel Marcel

Condamnarea neliniștii azi se face dintr-o perspectivă bio-sociologică, pentru că omul pradă neliniștilor nu mai este capabil să dea randament satisfăcător, să-și exercite funcțiunile și sarcinile cu toată inima. Neliniștea și moartea sunt condamnate la uitare, realitățile sunt fardate pentru ca omul să-și îndeplinească eficient obligațiile și funcțiile, iar apoi să lase locul altuia, spune Gabriel Marcel. Sentimentalismele americane sau eliberarea proletariatului de neliniștile nesănătoase de sorginte burgheză sunt căi prin care omul este redus la o unitate de funcționare, la…

1 Comment
Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)
L'ecrivain Albert Camus (1913-1960) au journal Combat ou il restera de 1944 a 1947, 1946 --- French writer Albert Camus (1913-1960) at Combat paper where he was from 1944 to 1947, 1946 Rue des Archives / Reporters

Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)

Janine se afla într-o situație asemănătoare cu cea a muștei de la începutul povestirii lui Camus: fără să înțeleagă cu exactitate de unde vin, amândouă se învârteau fără zgomot și cu multă oboseală într-un spațiu închis (musca în autobuz, Janine în propria sa viață, condiționată de relația pe care o are cu Marcel), așezându-se împreună pe mâna acestuia din urmă. Furtuna de nisip care lovea autobuzul în care se afla acest cuplu și care întuneca zarea, diminuând puternic vizibilitatea din jur,…

0 Comments

Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

El părăsește orice sălaș al gândirii, orice siguranță a adevărurilor, a minciunilor necesare vieții, el îndrăznește să lipsească existența de temeiuri, siguranța lor fără de care nu putem trăi în liniște. El se expune oricărei primejdioase dezvăluiri a ceea ce pare un adevăr pentru indivizi, grupuri, popoare. El nu cunoaște liniștea unui adevăr, ci mereu bifurcația înțelegerii, multiperspectivismul asupra lucrurilor. El este wagnerian, nihilist, profet și le respinge pe toate. El vrea pe cel opus să-l transforme în sine și în…

3 Comments

Jean-Claude Kaufmann anchetând trupurile de femei și privirile bărbaților într-o sociologie a sânilor goi sau a topless(ness)-ului

Mai curând priviri de oameni fiindcă nu numai privirile bărbaților contează în expunerea sânilor goi pe plaje, pe malurile apelor sau în parcuri, ci și privirile femeilor, în primul rând a femeii scrutând, evaluând locul, pe cei din jur înainte de a fi cu sânii goi la sânul naturii. Metoda O cercetare timp de 2 ani, cu peste 300 de persoane intervievate, femeile firește având ponderea majoritară, din diverse categorii sociale, în peste 10 plaje din Franța, parcuri, la marginea mării…

2 Comments

Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

 Să ai un ideal? Dar care? Un ideal de om? Devine distrugător: ‚‚omul nou’’ contra celui ‚‚vechi’’, ‚‚arianul’’ contra celui de ‚‚rasă inferioară’’, ‚‚civilizatul’’ contra ‚‚sălbaticului’’, și nu numai, au scris o istorie sângeroasă. O societate ideală?  Revoluționarul visează la o societate perfectă, ideală(p. 34), luptă pentru ea, dar realitatea rezultată nu este pe măsura proiectului. Mai mult, după Hegel, ‚‚oamenii fac istoria, dar nu știu ce istorie fac’’(p. 127). Conducători ideali?  ‚‚Mesia politici’’(p. 147), precum Lenin, Stalin, Hitler, Mao, au…

3 Comments