2121, cockdiv-ष

Domnul Țupă Curechi, izmenistrul boalei și sănătății la emisiunea „cockdivul arde țara” de la prosgogotv: – Este o datorie popublică ca cetățenii să sune la organu’ de ordine sau măcar la emisiunea „gaboru’ vă consiliază” pentru ca în restaurante sa nu fie primite elementele cvasi-umane nevaccinate deloc, dacă mai există, sau fără cele 6 rapeluri … Mai mult 2121, cockdiv-ष

Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe … Mai mult Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Omul problematic și neliniștile lui Gabriel Marcel

Condamnarea neliniștii azi se face dintr-o perspectivă bio-sociologică, pentru că omul pradă neliniștilor nu mai este capabil să dea randament satisfăcător, să-și exercite funcțiunile și sarcinile cu toată inima. Neliniștea și moartea sunt condamnate la uitare, realitățile sunt fardate pentru ca omul să-și îndeplinească eficient obligațiile și funcțiile, iar apoi să lase locul altuia, spune … Mai mult Omul problematic și neliniștile lui Gabriel Marcel

Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)

Janine se afla într-o situație asemănătoare cu cea a muștei de la începutul povestirii lui Camus: fără să înțeleagă cu exactitate de unde vin, amândouă se învârteau fără zgomot și cu multă oboseală într-un spațiu închis (musca în autobuz, Janine în propria sa viață, condiționată de relația pe care o are cu Marcel), așezându-se împreună … Mai mult Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)

Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

El părăsește orice sălaș al gândirii, orice siguranță a adevărurilor, a minciunilor necesare vieții, el îndrăznește să lipsească existența de temeiuri, siguranța lor fără de care nu putem trăi în liniște. El se expune oricărei primejdioase dezvăluiri a ceea ce pare un adevăr pentru indivizi, grupuri, popoare. El nu cunoaște liniștea unui adevăr, ci mereu … Mai mult Jaspers despre ‚‚Nietzsche und das Christentum’’ (Nietzsche și creștinismul)

Jean-Claude Kaufmann anchetând trupurile de femei și privirile bărbaților într-o sociologie a sânilor goi sau a topless(ness)-ului

Mai curând priviri de oameni fiindcă nu numai privirile bărbaților contează în expunerea sânilor goi pe plaje, pe malurile apelor sau în parcuri, ci și privirile femeilor, în primul rând a femeii scrutând, evaluând locul, pe cei din jur înainte de a fi cu sânii goi la sânul naturii. Metoda O cercetare timp de 2 … Mai mult Jean-Claude Kaufmann anchetând trupurile de femei și privirile bărbaților într-o sociologie a sânilor goi sau a topless(ness)-ului

Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

 Să ai un ideal? Dar care? Un ideal de om? Devine distrugător: ‚‚omul nou’’ contra celui ‚‚vechi’’, ‚‚arianul’’ contra celui de ‚‚rasă inferioară’’, ‚‚civilizatul’’ contra ‚‚sălbaticului’’, și nu numai, au scris o istorie sângeroasă. O societate ideală?  Revoluționarul visează la o societate perfectă, ideală(p. 34), luptă pentru ea, dar realitatea rezultată nu este pe măsura … Mai mult Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

Înfruntarea pentru viitor În bătălia pentru luminarea și eliberarea minții, a vieții omului din servitutea față de o societate ierarhică ce-l vrea ignorant și credul, cufundat în mizeria inegalităților și a condițiilor de trai, s-au înfruntat două tabere ce aveau același scop: o lume mai bună pentru om, o îmbunătățire a stării umanității(p. 19). Dar … Mai mult Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

  ‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din … Mai mult O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

„Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

 Omul, în aparență atât de neputincios prin statutu-i de muritor, exercită o forță aproape divină prin actul de a participa la Univers. Căci omului i-a fost dat să recreeze „menuha” – odihna, liniștea, pacea pe care Dumnezeu a creat-o în cea de-a șaptea zi pentru a face lumea completă, dar pe care a lăsat-o fragilă … Mai mult „Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

Despre filosofia existenței umane în cultură din perspectiva lui Karl Jaspers

  Articol realizat de Radu Mihai.  Existența prin ființa care este omul, ființă nedeterminată și decisă doar în mod temporal, niciodată definitiv, prin intermediul libertății vieții umane, este dată de progresul cunoașterii și de raportarea omului la transcendență. Ființa nu poate primi o explicație finală, căci în procesul de cunoaștere gândirea noastră poate doar să … Mai mult Despre filosofia existenței umane în cultură din perspectiva lui Karl Jaspers

„Procesul” lui Franz Kafka

Radu Mihai:  Să trăiești într-un sistem corupt, într-un sistem care se manifestă cu un scop egoist, referitor la propria supraviețuire, fără vreun beneficiu adus societății, atunci trebuie să te aștepți la orice acțiune din partea celor ce i se supun, căci actele realizate de aceștia denotă doar supunere, însă nu și vreo formă de gândire … Mai mult „Procesul” lui Franz Kafka

Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății

 Domnul K., personajul lui Kafka și al lui Vișniec, poate fi eliberat, dar nu poate rămâne liber. Eliberarea este o libertate iluzorie. În afara coloniei penitenciare, în care oamenii sunt numere precum în lagărele comuniste sau naziste, iar fețele deținuților sunt prea puțin importante pentru gardieni, mai există o lume liberă. O lume liberă unde … Mai mult Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății

Robert Pollack: Credința biologiei și biologia credinței

Radu Mihai:  Știința și religia – Două elemente a căror compatibilitate pare imposibilă. Conflictul acestor elemente continuă să se manifeste în prezent, atât în mediul virtual, cât și în cel real. Există un număr mare de aspecte ce determină incompatibilitatea acestora, unul dintre ele fiind diferența conceptelor prin intermediul cărora este reflectată lumea în care … Mai mult Robert Pollack: Credința biologiei și biologia credinței