Mit

Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor
Psihologie / Radu Mihai

Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor

Ce au visele și miturile în comun? Visele sunt experiențe reale, care nu respectă legile logice ale gândirii diurne și care nu dispun întotdeauna de categorii spațiale sau temporale valide, dar care permit manifestarea creativității și reactivarea unor amintiri inconștiente, precum și posibilitatea de experimentare a stărilor afective (pp. 12 – 13). Erich Fromm este de părere că visele și miturile, ca produse ale creativității umane, dispun de similarități la nivelul stilului și conținutului de manifestare, ca urmare a faptului că…

0 Comments
6 decembrie 2019
‚‚Mitul nașterii eroului’’ într-o ‚‚interpretare psihologică a mitologiei’’ de Otto Rank
Cătălin Spătaru / Psihologie / Religie / Știință

‚‚Mitul nașterii eroului’’ într-o ‚‚interpretare psihologică a mitologiei’’ de Otto Rank

Babilonieni, hinduși, persani, egipteni, greci, romani în legendele, poemele, miturile lor au avut similitudini privitoare la nașterea și viața eroilor, întemeietorilor de cetăți, de religii sau de imperii. Cum se explică aceste similarități? Similitudini și teorii O anumită înclinație a minții umane de a se manifesta asemănător între anumite limite (Adolf Bastian, Adolf Bauer) sau o altă teorie, cea a comunității originare pe Indus, dar nedovedită. O a treia teorie este cea a migrației și împrumuturilor, spațiul babilonian fiind prima sursă…

0 Comments
21 iunie 2019
Andrew Newberg, Eugene D’Aquili, Vince Rause – De ce nu dispare Dumnezeu? Știința creierului și biologia credinței
Cătălin Spătaru / Filosofie / Radu Mihai / Știință

Andrew Newberg, Eugene D’Aquili, Vince Rause – De ce nu dispare Dumnezeu? Știința creierului și biologia credinței

Neuroteologia Neuroteologia poate sta la baza unei metateologii, unei megateologii, ea însăși putând deveni așa ceva, folosind neurologia în studierea credinței religioase. Știința creierului poate identifica universalul în procesele creierului din timpul experiențelor religioase pentru a identifica aspectele universale ale religiei. Se deschide calea unei teologii plecând de la ce este comun în orice experiență religioasă: creierul și această nevoie de transcendere, ce a apărut în creierul nostru (pp. 236-237). Abilitatea de a transcende La ce bun această abilitate pentru evoluția…

9 Comments
31 iulie 2018