rau

„Elixirele diavolului“ și ale lui E.T.A. Hoffmann
Artă / Cătălin Spătaru / Literatură / Religie

„Elixirele diavolului“ și ale lui E.T.A. Hoffmann

În 9 februarie 1812, E.T.A. Hoffmann este răscolit de povestea părintelui Cyrillus despre un frate călugăr. Amețit, aruncat în lumea visului și a fanteziei, prin adevărul vinului băut împreună cu părintele, contemplând piatra funerară a fratelui, cutremurat și înfiorat în cripta călugărilor adormiți pe vecie, poetul și muzicianul va declara mai târziu că nu va uita niciodată acea zi de 9 februarie. Acel 9 februarie fiind ‚‚o zi de însemnătate hotărâtoare până la suferința fizică’’(Cuvânt înainte, p. 9). O zi de…

0 Comments
8 februarie 2019
Scrisorile lui Seneca – A doua parte
Literatură / Radu Mihai

Scrisorile lui Seneca – A doua parte

  La începutul anului trecut, publicam o recenzie a „Scrisorilor către Lucilius (Vol. 1)”, scrisori pe care Seneca i le-a trimis prietenului său Lucilius, undeva în jurul anilor 65 după Hristos, perioadă în care ultimul menționat era procurator al Siciliei. Primul volum conține 80 dintre aceste scrisori, motiv pentru care recenzia mea anterioară este mai degrabă o prezentare pe larg a cărții, în cadrul căreia am încercat să punctez temele de corespondență dintre Seneca și Lucilius, dar și să identific o…

1 Comment
19 iunie 2018
Kierkegaard – ‚‚Frică și cutremur’’ cu Avraam, cavalerul credinței
Cătălin Spătaru / Religie

Kierkegaard – ‚‚Frică și cutremur’’ cu Avraam, cavalerul credinței

Un om ‘‘a devenit măreț pentru că a sperat posibilul; altul pentru că și-a pus nădejdea în eternitate. Dar cel care a nădăjduit imposibilul a devenit mai măreț decât toți… Cel care a înfruntat lumea a devenit măreț învingând lumea, iar cel ce s-a înfruntat pe sine a devenit măreț învingându-se pe sine; dar Acela care s-a luptat cu Dumnezeu a devenit mai măreț decât toți’’(pp. 66-67). Avraam s-a luptat cu Dumnezeu, biruind încercarea supremă la care a fost supus pentru…

4 Comments
6 aprilie 2018
Reuniune
Acostăchioaei Ana-Maria / Literatură

Reuniune

Reuniune Ascuns printre brazi înalți Muntele expiră a iarnă, Iar fulgii de vânt purtați Peste el stau să se aștearnă. Dinspre falnica-i figură Se-ntrezăresc culmi înghețate Ce sporesc fără măsură Când privirea le străbate. Însă bravul râu nu știe Ce-i aia tremurătură Susurul său - melodie - Lin șoptește că-n natură Nu există frig prea aprig Nici o vreme prea geroasă Ci doar simțământul tainic Ce le spune că-s acasă. Autor: Acostăchioaei Ana-Maria Imaginea este proprie.

0 Comments
18 februarie 2018
Cu Bachelard prin ‘‘Apa și visele’’ vieții
Cătălin Spătaru / Filosofie / Literatură / Psihologie

Cu Bachelard prin ‘‘Apa și visele’’ vieții

Cătălin Spătaru  ‘‘Veniți, o, prieteni, în dimineața luminoasă, să cântați râului! Unde-i prima noastră suferință? Căci am ezitat să spunem…Ea s-a născut în acele ceasuri când am îngrămădit în noi prea multe lucruri nerostite. Râul vă va învăța să vorbiți totuși, în ciuda suferințelor și amintirilor, el vă va învăța euforia prin eufuism, energia prin poem. Vă va spune, clipă de clipă, cuvinte frumoase și rotunde care se rostogolesc peste pietre’’. (p.106) Lacul face grădina fermecătoare, totul părând a se lega…

4 Comments
4 ianuarie 2018