Să intrăm în ,,eroicele avânturi’’ (Gl’ Heroici Furori) ale lui Giordano Bruno

Avânturile eroice sunt avânturile către înălțimi prin iubire, cunoaștere și creație. Furore sau mania trimit la acele stări asemănătoare, precum: ,,o nebună beție’’, nebunia divină, inspirația și frenezia creatoare, nebunia și posedarea iubitorului înflăcărat, însuflețit de către iubirea sa pentru ceva sau cineva, entuziasmul ce cuprinde intelectul, sfera afectivă dar și trupul. Acest entuziasm pare să fie mai mult decât ce se manifestă prin intelect, stări afective sau prin trup, iar ivirea sa este de niciunde. În ,,Ion’’, Platon vorbește despre:…

0 Comments

Greșeli și ,,gafe strălucite’’ ale unor mari savanți, istorisite de Mario Livio

Darwin, Kelvin, Pauling, Hoyle, Einstein sunt oamenii de știință cercetați de astrofizicianul Mario Livio într-o istorie a gafelor și erorilor unor minți extraordinare. Livio scrie cu admirație subliniind că gafele acestor minți elevate sunt surse pentru descoperirea dacă nu a unor adevăruri, cel puțin pentru a elimina erorile din teorii și de a cataliza uneori construirea unor teorii mai coroborate cu realitatea. Darwin și genetica indispensabilă Încrederea este mai curând rodul ignoranței decât al cunoașterii, spune Darwin. Și cum unele adevăruri…

1 Comment

Carlo Rovelli despre ‚‚Ordinea timpului’’ complex și stratificat

Considerat de unii noul Hawking, fizicianul italian pare, cel puțin abordând problema timpului, să arate o mai mare deschidere către cultură în expunerea unui concept științific. Sau poate timpul, un concept complex ce-și păstrează misterul, uneori dureros, a impus o astfel de abordare. De la Horațiu, Mahābhārata, Eccleziast, Augustin și Saadi până la Rilke, Heidegger, Reichenbach și Proust, cartea fizicianului Rovelli aduce, alături de cunoașterea timpului din fizică, pe cea din filozofie, religie sau literatură. Mai mult, expunerea științifică a noțiunii…

0 Comments

Paul Davies despre “Ultimele trei minute ale universului” sau apocalipsa după cosmologi

Cătălin Spătaru:  Când transferul de căldură va duce sistemul la o temperatură uniformă și nu va mai avea loc nici un schimb de căldură, atunci sistemul ajunge la un echilibru termodinamic, numit entropie (pp. 24-25). Orice activitate fizică tinde către un echilibru termodinamic sau entropie maximă încât nimic nu se va mai întâmpla niciodată. Aceasta este moartea termică a universului. Faptul că universul se îndreaptă spre așa ceva în mod ireversibil, arată că el nu poate să fi existat dintotdeauna, nu…

1 Comment

Existență

Existență Dansul atomilor e cel ce naște viață, Din explozia bătrânelor gigantice de gaz, Transformând constant materia - elemente și speranță Pentru ființe raționale, ce văd în moarte un necaz. Îndepărtați de adevăr, trăiesc cu toții-n-ignoranță, Constrânși și subjugați, dumnezeii demni de haz Admițând credință reală - înțepătură veninoasă, Ce a adus pe Terra suferință și necaz. Deși rod al existenței, se comportă aberant Căci în rol de creator el provoacă suferință, Și distruge, și omoară, și e e demn de…

0 Comments

Alfred North Whitehead despre ‘‘Religia în formare’’ nesfârșită

Lumea este plină de ocazii, ocazii de actualizare a ce este ideal prin creație, ocazii în univers fiind și oamenii ce au prilejul să fie creativi realizând o concrescență pentru a plăsmui o noutate în lume, o valoare în Dumnezeu. Orice eveniment rafinat, orice creație îl introduce pe Dumnezeu în lume. Dumnezeu nu are putere, nu este Atotstăpânitorul omniscient, cu atributele lui Cezar din teologia creștină combinată cu filosofia greacă, ci este intensitatea ce contribuie la armonizare, la unificare, un fapt…

1 Comment
Nu un (ni)”Mic tratat despre nimic” de John D. Barrow
[no title] 1964 Ad Reinhardt 1913-1967 Purchased 1996 http://www.tate.org.uk/art/work/P77814

Nu un (ni)”Mic tratat despre nimic” de John D. Barrow

Căderea nervoasă provocată de zerouri este o boală declanșată de multele calcule cu numere de ordinul zecilor de milioane, o povară cu foarte multe zerouri, ce poate îmbolnăvi foarte ușor. În pictura secolului trecut apare trecerea de la policromie la monocromie și nulicromie, astfel că Ad Reinhardt expunea picturi total negre fiind acuzat de șarlatanie sau apreciat pentru puritatea sa estetică, la fel Robert Rauschenberg cu tablourile sale albe. Robert Rauschenberg-Pictură albă Compoziția muzicală a lui John Cage 4’33’’ este primită…

3 Comments