Acest articol este diferit față de celelalte articole pe care le-ați citit, până în momentul de față, pe blogul nostru. Spun asta fiindcă este pentru prima dată când invităm o persoană să scrie despre o carte citită. Numele invitatului este Cătălin Ciotu, iar cartea despre care urmează să citiți poartă numele de „Bătrânul și marea”, fiind scrisă de către Ernest Hemingway. Acestea fiind spuse, vă doresc lectură plăcută!
Cătălin Ciotu (invitat):
“Bătrânul şi marea” de Ernest Hemingway este principala operă datorită căreia autorul englez a fost premiat cu Premiul Nobel pentru Literatură. Până aici poate că nu găseşti un motiv destul de convingător pentru a citi romanul. În aceste condiţii apare întrebarea „De ce?”.
În primul rând, pentru că este o carte care poate fi privită, la nivel metaforic, din diverse perspective. Temele care se remarcă sunt experienţe de viaţă transmise cititorului. Evoluţia detaliată a personajului şi profilul său psihologic sunt riguros realizate. În bătrânul care, deşi fizic este la limita puterilor, reuşeşte să reziste în lupta simbolică purtată cu monstrul din adâncuri, l-am regăsit pe el, am regăsit-o pe ea, am regăsit rutina prin care fiecare dintre noi trece şi pe care trebuie să o depăşim pentru a reuşi, moral vorbind, să rămânem în viaţă, obstacolul ce trebuie depăşit fiind aici personificat.
În al doilea rând, pentru că este o carte accesibilă, scrisă cu un stil în care se poate observa priceperea autorului pentru genul ales. Evoluţia de la romanele precedente ale lui Ernest Hemingway, precum „Adio, arme”, este evidentă. De la descrieri grăbite ce aveau ca scop sublinierea unui sentiment general, acesta reuşeşte să ajungă la o analiză psihologică detaliată la care se adaugă o naraţiune care te ţine cu sufletul la gură şi care te va face să nu laşi cartea la o parte sau, dacă vei face faţă tentaţiei de a continua lectura, să fii mereu ispitit să o reiei.
Dacă nu am reuşit să te conving să citeşti cartea, încearcă să lecturezi măcar primele pagini din ea şi te vei convinge singur că merită.
Radu Mihai:
Ce lecție de viață îți poate da o partidă de pescuit? Depinde de circumstanțele în care se desfășoară și de rezultatul acesteia. Dar ce anume se întâmplă în momentul în care partida de pescuit este, de fapt, o relatare a vieții? Bătrânul Santiago, sărăc pescar ce locuiește pe coasta Cubei, înfruntă o aventură care dezvăluie o realitate crudă. „Bătrânul și marea” este o carte accesibilă tuturor vârstelor, datorită modului simplu în care este redactată. Deși, uneori plictisitor, tocmai acest mod de redactare pune în valoare metaforele prezente în text.
Cât de importantă este prezența unui prieten în preajma ta, în momentul în care dai de greu? Un răspuns sincer poate fi oferit doar după ce treci prin suferință, în singurătate și în pustiu. Povestea lui Santiago este o luptă cu viața, o dovadă a curajului și a dorinței de victorie, chiar și în momentul în care lupta este sortită eșecului. Lupta pe care pescarul o poartă cu monstrul din adâncuri este subliniată de caracterizarea sa atât fizică, cât și psihică: Portretul bătrânului destăinuie sacrificiul și durerea resimțită în urma efortului depus pentru realizarea propriului scop.
Omul are capacitatea de a se adapta în orice situație, indiferent de ceea ce îi oferă viața. Experiența obținută pe parcursul anilor de muncă și iscusința deprinsă de omul trecut prin chin sunt două dintre elementele care fac diferența între viață și moarte, dar nu și între succes și eșec.
De fapt, ce te ține în viață? Amintirile plăcute? Simplele clipe de fericire petrecute în momentul în care citești ziarul și afli că echipa ta preferată de baseball a ieșit învingătoare în cadrul celui mai recent meci pe care l-a avut? Speranța unei zile de mâine mai bune? Sau poate că totul se rezumă la simplul refuz al înfrângerii totale. Iar acest refuz naște puterea de a o lua de la început.
Surse foto: www.carticusuflet.ro
7summitsproject.com
Sursa imaginii reprezentative: totb.ro
Pingback: Kurt Vonnegut și amintiri din „Mama Noapte” | lumen in mundo
Daca citesti „Batranul si marea” ca pe o simpla aventura, atunci e OK. Poti sa te duci linistit la culcare. Daca insa o interpretezi in cheie simbolica, atunci e nu doar o carte foarte trista, ci un rechizitoriu la adresa sistemului capitalist.
Într-adevăr. Reprezintă o realitate tristă pe care mulți nu doresc să o afle sau sunt prea ignoranți ca să o vadă.
Aceasta carte e in trend cinefil cu filmul In The Heart of the Sea chiar daca aceasta productie e inspirata de cartea lui Nathaniel Philbrick: In The Heart of the Sea care a inspirat la randul ei celebra nuvela Moby-Dick. 😀
Pingback: Kurt Vonnegut și amintiri din „Mama Noapte” – lumeninmundo