7 orgi din România, 7 regine ale instrumentelor pe care ai vrea să le asculți pentru a-ți face spiritul maiestuos

Orga din Biserica Neagră

DSC_0104

Pe Hans Eckart Schlandt l-am auzit prima dată pe un disc de vinil. Atunci am cunoscut ceea ce se poate numi seninătatea prin muzică și anume prin ciacona în fa minor de Pachelbel.

Apoi l-am auzit la orga Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași. Magnifica Toccată și Fugă în re minor de Bach nu a sunat la nivelul așteptat, dar aglomerația celor prezenți, majoritatea tineri, a dat lumină orgii Institutului, ce nu se aude așa bine precum orga Bisericii Negre. La orga bisericii s-a făcut auzită măiestria celui care a cântat din vremurile grele ale anilor ’60, prin muzică ușurând oamenilor povara comunismului. Și această maiestrie chiar într-un concert obișnuit de vară, concertele fiind mai mult pentru turiști: marți, joi și sâmbătă, dar au loc și în alte luni. Spectatorii turiști ca orice turist. Se mai pierd niște chinezi prin biserică, mai vine un neamț plictisit târât de femei, că doar sunt din patria orgii…dar nu mai importă, când muzica lui Bach prin mâinile, picioarele și mintea lui Eckart Schlandt te inundă în valuri. Nici nu știi când a trecut potopul și ai rămas în tăcere pe pământul băncii. Turiștii au plecat de mult la vânătoare de imagini fugare. Organistul ascuns, nevăzut niciodată de spectatori, își adună foile. Iar Bach rămâne în biserică, în spiritul fiecăruia și în spiritul universal pentru cine vrea, sau nu vrea.

 

 

Orga Bisericii de pe deal din Sighișoara

DSC_0140

Ultimul bastion de cucerit din orașul vechi este biserica din deal. Fugăriți de năvălitori, oamenii se refugiau în biserică, blocau ușile și se rugau Domnului. Dușmanii bubuiau ușile, oamenii din biserică tremurau și implorau mizericordia divină. Deodată muzica a inundat biserica, a trecut de ziduri, orga își ridica muzica înspre cer. Nu s-a mai auzit nimic altceva. Doar muzica. Tremurăturile s-au oprit, frica a amuțit, bubuiturile s-au topit, rugăciunile au devenit muzică ridicându-se către cer. Sau poate  cerul a coborât în biserică, sufletele celor adormiți în muzica pământeană s-au trezit în muzica orgii celeste. Organistul a murit pesemne ultimul. S-a trezit însă primul într-o altă lume întorcând paginile unui înger-organist încântat de partitura lui Johann Sebastian Bach.

Dacă nu-și mai are în prezent izvorul în religie, în mitologie, dacă nu și le mai arată mereu aceste izvoare, dacă-și caută alte surse, arta totuși nu-și poate uita originile religioase și mitologice, izvoarele de inspirație, raportarea și relația cu ele de-a lungul mileniilor. Chiar și uitând aparent izvoarele mitologice și religioase, o raportare la o transcendență, la un dincolo de privirea banală, apare și în arta contemporană. În biserica de pe deal, preotul a încercat să reconecteze concertul pentru orgă într-un ritual religios, acel ritual pentru care și din care multe creații pentru orgă au apărut. A avut succes în parte, oamenii veniseră pentru concert, iar în mintea lor deja arta este profană sau sacralitatea artei nu are legătură cu un ritual religios. Probabil fiorul ridicării înspre transcendență este trăit totuși în ciuda acestei disocieri. Este aceasta situația omului de azi de a căuta și de a găsi noi căi înspre transcendență. Mai multă deschidere chiar și înspre căi învechite nu strică nimănui, la urma urmei fiecare om este și chemat să facă în felul lui drumul chiar pe o cale tocită de alții.

 

 

Catedrala Evanghelică și biserica evanghelică Sfântul Ioan din Sibiu

DSC_0215

Catedrala nu are orga mare Sauer la dispoziția auditorilor. În stil românesc, deși ardelenii dau vina pe mitici, stilul însă le este comun, catedrala s-a aflat în trecut ani în reparații și se va afla probabil mulți ani în reparații și restaurare. Probabil va mai trece timp destul până când ne vom mulțumi cu micile orgi din ferulă, un fel de încăpere adițională la etaj, din spatele bisericii. Pentru un concert se merită, pentru Aria Sebaldina a lui Pachelbel interpretată la aceste orgi nu se merită, mai ales când interpretul, din varii motive, interpretează doar o parte din ea.

Totuși o altă orgă din Sibiu, orga mare, orga Walcker-Sauer de la Johanniskirche merită audiată. Includerea ei în cadrul concertelor pentru orgă din bisericile fortificate a fost salutară. Mai puțin cunoscută, ca și orga, o ‚‚Cantilene’’ de Rheinberger învăluie sufletul lăsând o urmă pentru totdeauna.

 

 

 

Orga Bisericii Evanghelice Sfânta Margareta din Mediaș

DSC_0305_1

Pătrunzând printr-un mic tunel în curtea fortificată a bisericii din Mediaș, ești nevoit să descaleci de pe cal sau să te faci una cu el, ca să nu rămâi lipit de zid la intrare. Ar fi păcat. Plouă. O ploaie de toamnă grăbită, un apus de vară, printre fulgere și tunete, organistul repetă pentru concertul din amurgul zilei. Muzica este spontană, vie, strecurându-se dincolo de ziduri printre frunzele copacului uriaș din curte, picături căzând alene pe frunze, atingerile degetelor producând sunete amestecate cu sunetele picăturilor pe frunze, învăluindu-se unele pe celelalte renăscând pentru un timp și topindu-se într-un nemărginit suflet al lumii. Să nu uit și atingerile degetelor mele, aici, acum. Și ale tale pentru a citi. Aici și acum, apărute, topite în nemărginitul suflet al lumii. Ce este acesta? Ascultă una dintre cele mai frumoase orgi din România cu un sunet pe măsură și-ți vei da poate seama.

 

 

 

Orga Catedralei Romano-Catolice din Alba-Iulia

DSC_0336_1

În biserica veche de peste 700 de ani, construcția începând în apropiere puțin după anul 1000, muzica compusă de acum câteva secole sau de câteva decenii, umple ca un duh catedrala cu un aer straniu, de parcă nu poți să ignori povara unui mileniu îngropat, zidit, între pereții reci și încremeniți. Organistul, Vlad Vișenescu, a concertat în cadrul unui turneu național COOLsound cu tineri muzicieni români aflați și cunoscuți deja în străinătate, întorși pentru scurt timp în diverse orașe ale țării natale pentru a-și arăta măiestria. Passacaglia lui Buxtehude sau Preludiu, fuga și variațiune de Cesar Franck ori mai puțin cunoscutul Coral în re minor de Valentin Gheorghiu, dar și celelalte opusuri din program, au sunat mai mult decât cool. Poate a fost o ocazie, și pentru Iancu de Hunedoara să fie prins de spiritul cool al urmașilor. Urmașii lui, trecători pe lângă mormântul princiar, trecători prin viață ca și Ioannes Corvinus, cred ca fluturii ca visul nostru este totul. Doar orga ne mai trezește pentru scurt timp.

 

 

 

Orga din Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din București

DSC_0014

Sub mamutul de sticlă și de oțel construit lângă catedrală ca un moloh lipsit de orice imaginație născut din sacrificarea frumosului pentru bani, astupând o bucată din cer, ne rămâne doar cerul minții spre care ne întoarcem, risipind norii și păsările negre de pe el, trimițându-le către apus o dată cu vântul ce străbate miile de tuburi ale orgii, vânt transformat în sunete, sunete transformate în spirit când ajung în noi, zburând mai departe, luând biserica cu noi, sfinții, trecând dincolo de albastrul senin și infinit al minții noastre. Cu ce? Cu Suita gotică a lui Boëllmann, cu coralul nr. 2 al lui Cesar Franck ori cu Toccata, Adagio și Fuga lui Bach(BWV564), cu un adagio calm ce-a speriat deodată un ascultător spectator, prăbușit brusc din infinit pe scaun.

 

Interpretarea lui Adagio din BWV 564 realizată de organista Alexandra Mircea-Constantin, ce l-a speriat deodată pe un spectator, am mai ascultat-o într-o manieră asemănătoare  la soții Durufle, fără a o găsi pe youtube.

 

Orga de la Sala Radio ‚‚Mihail Jora’’

DSC_0153

La cea mai mare orgă din România, chiar din sud-estul Europei, a concertat zilele trecute fiul maestrului Hans Eckart Schlandt, Steffen Schlandt, un maestru în devenire. Concertul pentru orgă și orchestră ‚‚Cucul și privighetoarea’’ lui Händel și concertul lui Bach tot pentru orgă și orchestră(BWV 1052, cunoscut mai ales în varianta pentru pian), au fost doar începutul cald, domol și lung de învăluire a auditorului. Spre deosebire de bisericile cu orgile lor ce-și trimiteau sunetele și spiritul de sus coborând asupra ascultătorilor ca Sfântul Duh așa cum se poate întâmpla într-o biserică, în templul profan al muzicii, în Sala Radio, ascultătorii pot sta la același nivel cu marea orgă. Însă oricum, dacă ai un organist precum Steffen Schlandt vrând să arate ce poate marea orgă, așa cum a făcut-o la sfârșitul concertului, atunci ascultătorul este mișcat de vibrațiile simțite de picioare, pătruns de sunetele inundând marea sală de aproape 1000 de locuri. Orga cu sunetele ei învăluie sutele de oameni, provocând de la zâmbete până la entuziasmul acestora, izbucnit în ropote de aplauze la sfârșit. Și acestea pentru că maestrul organist ne-a atras, ne-a purtat în timpul sacru, în timpul divin al orgii, chiar pentru o scurtă eternitate a fost cel mai pe deplin timp, cel mai bun timp, timpul lui Dumnezeu.

 

 

Pe net nu am găsit decât sonatina/sinfonia, firește nu și parafraza lui Steffen Schlandt, oricum diferență mare între orga ascultată în sală și înregistrarea concertului(http://www.romania-muzical.ro/emisiune/stagiunea-muzicala-radio/transmisiune-directa-de-la-sala-radio/181111/120), așa cum spunea un muzician: muzică la conservă.

Și chiar dacă nu avem parte mereu de muzică în direct, este bună și cea la conservă, transformând-o într-un interval până la timpul divin al orgii, viața fiind plină de intervale până la… și poate la urma urmei viața însăși  este doar un interval.

 

 

 

Surse informații:

Wikipedia.org

adz.ro

un bun catalog al orgilor din România la https://monografia-orgilor.uvt.ro/NEW/files/carte.pdf

pozele îmi aparțin. poza reprezentativă este a orgii din Catedrala Romano-Catolică din Alba-Iulia.

Articol de Cătălin Spătaru


6 gânduri despre “7 orgi din România, 7 regine ale instrumentelor pe care ai vrea să le asculți pentru a-ți face spiritul maiestuos

  1. Pt mine Regină e orga de la Domul din Timişoara. Are şi consolă jos, în faţa altarului, legată de tubulatura de sus, aşa că organistul poate fi văzut. Bătrânul domn Kindl se ocupă de ea cu mult suflet. Regină e şi orga de la Basilica din Radna, la fel ca restul orgilor din oraşul meu, şi chiar oraşele vecine, chiar dacă unele orgi sunt vechi tare, şi ca să sune se mai dă încă la pedală – cum e, de ex, orga din Sinagoga din Caransebeş. Ăsta e, de fapt, farmecul unui instrument atât de vechi. Deci, în zona şvăbească sunt multe orgi, în toate oraşele şi mai toate sătucele, după cum văd, nu prea ştiute.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.