Articole

Max Brockman (coord.) –  Știința viitorului sau deschizând drumuri ale științelor pentru toți
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Psihologie / Radu Mihai / Știință

Max Brockman (coord.) –  Știința viitorului sau deschizând drumuri ale științelor pentru toți

Un început potrivit pentru ‚‚bietul om supt vremi’’, bietul om supt de vremea epidemiei, sugând și el ce se mai află prin magazine, ar fi că aproape 10% din genomul uman este urmarea infecției cu virusuri. Un anumit tip de virusuri generează copii ale propriei structuri și inserează acest cod, ca un cal troian în genomul gazdei, omul sau alte mamifere. Însă în fața altui gen de virusuri, sistemul imunitar a eșuat lamentabil, în ciuda faptului că se luptă de multe…

1 Comment
25 martie 2020
Să înțelegem comportamentul prosocial: repere istorice și încercări de definire a conceptului (I)
Acostăchioaei Ana-Maria / Psihologie

Să înțelegem comportamentul prosocial: repere istorice și încercări de definire a conceptului (I)

Exemple de evenimente din trecut care au implicat comportamente prosociale  Istoria ne arată numeroase exemple demne de admirație în care oamenii și-au sacrificat până și propriile vieți pentru a le salva pe cele ale altor persoane. Niște exemple notabile sunt actele de salvare a evreilor înfăptuite de personaje precum Miep Gies, care a ajutat la ascunderea Annei Frank și a familiei sale și de către Oskar Schindler, care a salvat viețile a mii de evrei în Europa nazistă. În anul 1999,…

1 Comment
22 martie 2020
‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei
Cătălin Spătaru / Filosofie / Radu Mihai / Religie

‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Norul este. Copacul este. Fluturele este. Omul este. Racheta este. Universul este. Dumnezeu este. Frumusețea este. Acest ‚‚este‘‘, ființa ca ființă, existența ca existență, este atât de neglijat în viața obișnuită, deși apare ca subzistența a toate care sunt, au fost și vor fi. Chiar și neglijența are nevoie de ‚‚a fi’’. Această ființă este frumoasă? Este-le este frumos? Frumusețea pe care noi o legăm îndeobște de ceva sensibil sau moral, frumosul provocator de o plăcere și bucurie subiectivă, frumusețea poate…

7 Comments
19 martie 2020
Discursul sau expunerea despre metoda lui Descartes de a ne folosi drept rațiunea și de a căuta adevărul în științe
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie / Știință

Discursul sau expunerea despre metoda lui Descartes de a ne folosi drept rațiunea și de a căuta adevărul în științe

Într-o Europă afectată de Războiul de 30 de ani, Descartes călătorește și meditează la cum ne putem folosi rațiunea pentru a distinge adevărul de fals. Cercetând științele, nu numai din cărțile prin care Descartes conversează cu marile spirite și gândurile lor bune (p. 13), ci și făcând propriile cercetări, cum sunt cele din matematică sau medicină, filosoful francez găsește o metodă constând în reguli aplicabile nu doar în cunoașterea din științe, dar și în viața practică sau în morală. Metoda, regulile…

5 Comments
16 martie 2020
Zen (Ch’an): Bodhidharma – Marea trezire, Rinzai – Cronica realizării, Shunryu Suzuki – Zen aici și acum,  Dokushô Villalba – Ce este zen?, Kaiten Nukariya – Istoria zenului
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie

Zen (Ch’an): Bodhidharma – Marea trezire, Rinzai – Cronica realizării, Shunryu Suzuki – Zen aici și acum,  Dokushô Villalba – Ce este zen?, Kaiten Nukariya – Istoria zenului

‚‚Dacă vă întâlniți cu Buddha, ucideți-l pe Buddha. Dacă întâlniți patriarhi, ucideți patriarhii…dacă întâlniți rude, ucideți-vă rudele’’, le spune maestrul Rinzai ucenicilor săi. Pentru a vedea limpede  trebuie distrus tot ce aduce amăgire în afară și înăuntru. Învățăturile buddhiste sunt risipă de hârtie și hârțoage bune de șters pe jos (Rinzai, pp. 54-55, Nukariya, pp. 10, 64). Tan Hia, un maestru zen, arde statuia lui Buddha pentru a se încălzi într-o dimineață geroasă.  Un alt maestru zen, Joshu a lovit statuia…

1 Comment
27 februarie 2020
„Omul în căutarea sensului vieții” prin experiențele lui Viktor Frankl din lagărele de concentrare
Istorie / Psihologie / Radu Mihai

„Omul în căutarea sensului vieții” prin experiențele lui Viktor Frankl din lagărele de concentrare

Experiența lui Viktor Frankl în lagărele de concentrare și explicarea celor trei etape ale reacțiilor mentale ale vieții de prizonier Trecerea de la statutul de persoană liberă la statutul de prizonier creează modificări profunde la nivelul vieții interne, întrucât persoana nu își pierde numai libertatea, ci și sensul pe care existența sa l-a avut până în acel moment. Despre o astfel de experiență ne vorbește Viktor Frankl, fondator al logoterapiei și supraviețuitor al Holocaustului, în lucrarea intitulată „Omul în căutarea sensului…

0 Comments
23 februarie 2020
Psihologie medicală: comunicarea dintre medic și pacient (ce înseamnă comunicarea, forme și funcții ale comunicării și comunicarea cu diferite tipuri de pacienți)
Psihologie / Radu Mihai

Psihologie medicală: comunicarea dintre medic și pacient (ce înseamnă comunicarea, forme și funcții ale comunicării și comunicarea cu diferite tipuri de pacienți)

Ce înseamnă comunicarea? Pentru început, comunicarea este considerată ca fiind o sferă esențială a procesului de adaptare și de integrare la nivel psihosociocultural, întrucât influențează stabilizarea stării de sănătate mintală. Comunicarea presupune schimbul de informații dintre indivizi și constituie o serie de activități prin intermediul cărora se concretizează interrelațiile de reciprocitate dintre aceștia (Enăchescu, 2008). Definițiile generale ale comunicării indică faptul că aceasta reprezintă o formă specifică a relației de schimb care se produce între doi sau mai mulți indivizi, între…

0 Comments
22 februarie 2020
Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm
Filosofie / Psihologie / Radu Mihai

Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm

Criza omului modern: relativismul etic  În viziunea lui Erich Fromm, omul modern trăiește o criză a relativismului etic, iar acest lucru se datorează unei confuzii morale cauzate de îndoielile pe care modernitatea le-a formulat cu privire la autonomia și rațiunea umană. Confuzia respectivă îl determină pe individul uman să-și însușească o atitudine relativistă cu privire la validitatea generală a judecăților de valoare și a judecăților etice, ceea ce îl poziționează într-o stare de vulnerabilitate în fața sistemelor de valori iraționale. Acestea…

0 Comments
18 februarie 2020
‚‚Manfred’’ sau iubirea dincolo de moarte la Byron, Manfred al lui Tchaikovsky, Manfred/Tchaikovsky la Ken Russell
Artă / Cătălin Spătaru / Cinema / Literatură / Muzică

‚‚Manfred’’ sau iubirea dincolo de moarte la Byron, Manfred al lui Tchaikovsky, Manfred/Tchaikovsky la Ken Russell

Manfred luptă cu moartea destinată umanității și iubirii, el vrând să o cheme dintre morți pe iubita sa Astarteea. Iubirea și vinovăția îi mistuie viața dedicată cunoașterii, o cunoaștere folosită pentru a dobândi putere asupra lumii spiritelor, lumii celeilalte, unde este și spiritul iubitei Astarteea. O taină gravă planează asupra iubirii lui Manfred: Astarteea fiind de același sânge cu Manfred, cu sânge nobil ca al lui, probabil rudă cu el sau chiar un sacrificiu ascuns închinat cunoașterii, sacrificarea Astarteii pentru a…

0 Comments
12 februarie 2020
Revoluția iraniană din 1979. Perspective asupra transformărilor sistemului politic
Invitați / Istorie

Revoluția iraniană din 1979. Perspective asupra transformărilor sistemului politic

 Revoluția iraniană s-a desfășurat sub forma unor serii de proteste în masă, care au reunit pe de aceeași parte opoziția religioasă și cea seculară, și care au avut ca obiective principale înlăturarea despotismului, a injustiției și a dominației străine (Rouleau, 1980), întruchipate de regimul politic al șahului Mohammed Reza Pahlavi. Evenimentele din 1978-1979 au marcat tranziția dintre monarhia autoritară a șahului și republica islamică condusă de ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției și al noului regim. Nu putem vorbi de o tranziție…

0 Comments
10 februarie 2020