Munții Gurghiului adăpostitori și molcomi cu Saca cea Mare

Avântul drumețului spre culmile muntelui este urcarea exterioară pe cărările șerpuitoare laolaltă cu urcarea interioară, prin gânduri avântându-se cu ele spre înalt, spre cerul apropiat de cel ajuns pe creastă, și cu mintea și cu trupul, cu întreaga lui ființă. Gurghiul și Saca îl învață pe drumeț că te poți înălța domol, stând la adăpost până sus sub brazii temerari. Din pasul Bucin cărările întrețesute, rătăcind ușor călătorul, mai ales fără hartă, duc lin spre Saca cea Mare. Iarna pe cărările…

5 Comments

Teologul Christos Yannaras ,,contra religiei’’ sau cum grâul (comuniunea euharistică) se amestecă cu neghina (religia) până la sfârșitul vremurilor

Primele totalitarisme ar fi după Yannaras cele religioase: invenția unei infailibilități a puterii care este de fapt originată într-o nevoie, controlul gândirii, cenzura, cărțile periculoase interzise, tortura ca metodă de anchetă... Nevoia de a apăra convingerile religioase a dus la o dezlănțuire a intoleranței dusă până la violență, cruzime și războaie. Totalitarismul însoțește ca sindrom orice organizare eficientă a vieții religioase. Nevoia omului de minune, de mister și de prestigiu favorizând această supunere a omului față de autoritățile religioase ce-i dau…

1 Comment

Weinberg despre ,,Lumea explicată’’ până la ,,descoperirea științei moderne’’ sau limitele încercării unui fizician de a scrie o istorie a științei

Citind această istorie a științei până la descoperirea științei moderne, începând cu milesienii, am avut impresia că lecturez o istorie a filosofiei scrisă înainte de ’89 din perspectiva materialismului. Ca și tătucile Marx și Engels slăvite în timpul comunismului cu detectarea materiei și materialismului în filosofia antică, precum istoricii filosofiei dinainte de ’89 care scriau și ei pentru a avea o pâine de mâncat căutând materia și materialismul începând cu Thales, la fel astrofizicianul Steven Weinberg caută materia la Thales deși…

3 Comments

,,Originea omului’’ de Richard Leakey și cele mai recente descoperiri despre ,,Sapiens’’ de Silvana Condemi/François Savatier în narațiuni paleoantropologice cu idei reciclate și reprezentări la modă

Omul ca ,,maimuță ucigașă’’ (Raymond Dart) explica oribilul războaielor mondiale fiind o idee însușită pe larg în prima jumătate a secolului trecut, spune Leakey. Neanderthalienii erau în echilibru cu mediul, susțin Condemi/Savatier, în timp ce Sapienșii lansați într-un proces de creștere demografică și economică, într-o cucerire a continentelor, au provocat extincția multor specii (mamut, urs de peșteră etc.), Neanderthalienilor, Denisovanilor, omului din Flores (mică specie descoperită în Indonezia de azi), nu neapărat prin război, ci prin modificarea mediului. Iată așadar o…

1 Comment

Pe ,,fluviul conștiinței’’ cu Sacks: activitățile mentale de la plante la cefalopode și oameni

O fată înconjurată de 9 amanți era metafora glumeață a lui Carl von Linné pentru  pistilul și cele 9 stamine ale unei flori. Autofecundarea la flori acceptată tacit avea să fie dezvoltată de ideea unei fecundări încrucișate cu ajutorul insectelor. Formele, culorile, mirosul, nectarul erau o parte din secretul florilor, acela al polenizării încrucișate, observat și dezvăluit de Darwin. Albinele sunt atrase de florile albastre și galbene, ignorându-le pe cele roșii pentru că nu disting roșul. Fluturii care văd roșul le …

2 Comments

Să intrăm în ,,eroicele avânturi’’ (Gl’ Heroici Furori) ale lui Giordano Bruno

Avânturile eroice sunt avânturile către înălțimi prin iubire, cunoaștere și creație. Furore sau mania trimit la acele stări asemănătoare, precum: ,,o nebună beție’’, nebunia divină, inspirația și frenezia creatoare, nebunia și posedarea iubitorului înflăcărat, însuflețit de către iubirea sa pentru ceva sau cineva, entuziasmul ce cuprinde intelectul, sfera afectivă dar și trupul. Acest entuziasm pare să fie mai mult decât ce se manifestă prin intelect, stări afective sau prin trup, iar ivirea sa este de niciunde. În ,,Ion’’, Platon vorbește despre:…

0 Comments

Michael Kohlhaas, răzvrătitul legendar, dintr-o cronică veche repovestită de Heinrich von Kleist

Astăzi, Michael Kohlhaas ar fi numit terorist, inamic public sau mai blând spus, justițiar.  Ca și odinioară, răzvrătirea sa ar atrage mulți nemulțumiți de starea de lucruri, de lipsurile justiției, de corupția oamenilor puternici și influența lor asupra justiției. Între distrugerile fățișe provocate de rebeliunea răzvrătiților și distrugerile acoperite, provocate indivizilor de o justiție supusă oamenilor puternici, cum întâlnim și azi, conștiința oscilează așa cum von Kleist, după ce-l condamnă moral pe Kohlhaas, îi înfățișează povestirea, povestea unui om, care pierzându-și…

0 Comments

Fiul lui Dumnezeu/fiii lui Dumnezeu (Îngerul Feței, Metatron, Enoh, Yaho’el, Intelectul Agent, Tiferet/Malhut, Șekina, Ze’yir ‘Anppin, Țadik…) din mistica evreiască într-o cercetare amplă a lui Moshe Idel

Despre categoria filiației în: literatura Hekhalot, literatura rabinică, ezoterismul Așkenazi,   Cabala extatică, Cabala teosofico-teurgică, Cabala creștină, Hasidism Morfonominalism, apoteoză, teofanie, întrupări ,,Numele meu este în el’’ în îngerul trimis să păzească triburile în deșert, un înger identic cu chipul divin, ce merge înaintea israeliților în pustiu, o teofanie angelică în care numele divin este în îngerul necunoscut, ,,îngerul feței’’ ce mântuiește (Ieș. 23.20-21, 33.14, Is. 63.9). Nu pare să fie o distincție între divin și emisar, prin numele său, Dumnezeu este…

2 Comments

Cu Ernesto Sabato Sabato după îngerul adâncurilor ,,Abaddon, Exterminatorul’’

Sabato nu face compromisuri cu cititorul parazit, condus de nas de cărțile facile, bune de umplut timpul, asezonate cu sentimente, siropuri, dureri, bucurii întinse pe ața narativă, cât mai clare cu putință, pentru că în ultima vreme mulți cititori nu pricep mai mult decât ce se întâmplă într-un film american, de obicei comercial. Sabato coboară în adâncuri, experiența cărții lui este ca o realitate bântuită mereu de vise, ca un uriaș vis fragmentat de ceea ce par a fi niște realități.…

0 Comments

Patria (ne)uitată a locotenentului Schreiber reamintită alături de Andreï Makine

Eroii se prăbușesc în moarte, dar triumfă prin amintirea lor. Dar oamenii îi uită, eroii fiind învinși încă o dată. Eroii supraviețuitori trăiesc intens această uitare, deși ei sunt prezenți în carne și oase, oamenii vor să uite războiul, suferința și ororile trecutului, vor cumva firesc să-și redobândească bucuria de a viețui. Să fie vorba doar de această bucurie de a viețui ca sursă a uitării? Sau este vorba și de: ,,milioane de…clone fără număr de femei și de bărbați etalând…

0 Comments