Autor: Cătălin Spătaru

This author has written 245 articles
Seneca pentru liniștea și liniștirea spiritului (De tranquillitate animi)
Cătălin Spătaru / Filosofie

Seneca pentru liniștea și liniștirea spiritului (De tranquillitate animi)

În fața primejdiilor, om adevărat este acela care nu-și expune virtutea, nici nu și-o ascunde, căci a te salva nu înseamnă a te îngropa. Prefer să fiu mort decât să trăiesc asemenea unui mort, să ies din rândul celor vii dinainte de a muri, spune Curius Dentatus. Primejdiile neliniștesc, teama vrea să ne înlănțuie, dar spiritul nostru trebuie să rămână în mișcare, precum al lui Socrate încurajându-i pe atenienii aflați sub dominația celor 30 de tirani. Împotriva neliniștii Ne înlănțuie treburile…

1 Comment
3 mai 2020
,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Știință

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…

0 Comments
26 aprilie 2020
În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie

În preajma bolii și a morții, Grigorie de Nyssa și Macrina dialogând ‘‘despre suflet și înviere’’

În primăvara lui 379, Grigorie de Nyssa călătorește către sora sa Macrina, pentru a deplânge împreună, moartea fratelui lor, Vasile supranumit ‘‘cel Mare’’. Exilat și ascunzându-se de autorități, Grigorie de Nyssa își găsește sora măcinată de o boală îndelungată, cercetată de doctori, în apropierea morții, Macrina murind în vara aceluiași an (pp. 347-348). În dialogul cu sora sa, Macrina expune cele mai importante idei, argumente, credințe, interpretări din scrierea lui Grigorie de Nyysa, fratele ei având rolul celui ce se îndoiește…

2 Comments
17 aprilie 2020
Peter Wohlleben descoperindu-ne ‘‘viața secretă a copacilor’’, o lume ascunsă și neglijată, încă de cunoscut
Cătălin Spătaru / Literatură / Știință

Peter Wohlleben descoperindu-ne ‘‘viața secretă a copacilor’’, o lume ascunsă și neglijată, încă de cunoscut

Copacii comunică între ei, se apără, își cresc urmașii, îi ajută pe cei tăiați, pe cei bătrâni, pe cei slabi și bolnavi, rădăcina fiind un posibil creier al copacului, copacii suferă în orașe sau plantați de oameni, creează un ecosistem cu mii de alte specii…toate aceste caracterizări folosesc cuvinte înțelese firește simbolic, metaforic. Nu avem limbaj încă pentru a înțelege la propriu lumea copacilor, a plantelor, viața lor interioară, nu ceea ce ține de funcțiune și de controlul nostru subordonat utilității…

4 Comments
12 aprilie 2020
Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului
Cătălin Spătaru / Filosofie

Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului

Îndemnurile mele sunt medicamente utile, nu vindecă bubele, dar le împiedică să se întindă, spune Seneca. Ele sunt îndemnuri pentru bubele sufletului, suflet fără de care omul nu poate fi întru totul sănătos. Are omul doar trupul sănătos? E doar un nebun ce delirează. Pentru sufletul său bolnav, mângâierile filosofiei au fost cele care l-au sculat pe Seneca din patul unde bolea. Reale vrea să readucă înțelepciunea antică în cenușa prezentului, dar sclipirile filosofiei cărora Seneca le datorează viața, nu sunt…

1 Comment
3 aprilie 2020
Albert Manguel în ‚‚Biblioteca nopții’’ și a zilei întreținând memoria umanității
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Literatură

Albert Manguel în ‚‚Biblioteca nopții’’ și a zilei întreținând memoria umanității

‘‘Aceia care citesc, aceia care Ne spun ceea ce citesc, Aceia care întorc cu zgomot Paginile cărților lor, Aceia care au putere asupra cernelii roșii și negre, Și asupra imaginilor, Aceștia sunt cei care ne conduc, Cei care ne ghidează și ne arată calea.’’ (Codex Aztec din 1524 găsit în Arhivele Vaticanului - p. 288). Spaniolii au distrus bibliotecile aztecilor,  naziștii au ars cărți, comuniștii au distrus și cenzurat cărți, turcii au distrus biblioteca fondată de Matei Corvin, perlă a coroanei…

0 Comments
29 martie 2020
‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei
Cătălin Spătaru / Filosofie / Radu Mihai / Religie

‚‚Ființă și Frumusețe’’ la Abelardo Lobato sau întoarcerea la kalofania ființei

Norul este. Copacul este. Fluturele este. Omul este. Racheta este. Universul este. Dumnezeu este. Frumusețea este. Acest ‚‚este‘‘, ființa ca ființă, existența ca existență, este atât de neglijat în viața obișnuită, deși apare ca subzistența a toate care sunt, au fost și vor fi. Chiar și neglijența are nevoie de ‚‚a fi’’. Această ființă este frumoasă? Este-le este frumos? Frumusețea pe care noi o legăm îndeobște de ceva sensibil sau moral, frumosul provocator de o plăcere și bucurie subiectivă, frumusețea poate…

7 Comments
19 martie 2020
Discursul sau expunerea despre metoda lui Descartes de a ne folosi drept rațiunea și de a căuta adevărul în științe
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie / Știință

Discursul sau expunerea despre metoda lui Descartes de a ne folosi drept rațiunea și de a căuta adevărul în științe

Într-o Europă afectată de Războiul de 30 de ani, Descartes călătorește și meditează la cum ne putem folosi rațiunea pentru a distinge adevărul de fals. Cercetând științele, nu numai din cărțile prin care Descartes conversează cu marile spirite și gândurile lor bune (p. 13), ci și făcând propriile cercetări, cum sunt cele din matematică sau medicină, filosoful francez găsește o metodă constând în reguli aplicabile nu doar în cunoașterea din științe, dar și în viața practică sau în morală. Metoda, regulile…

5 Comments
16 martie 2020
Zen (Ch’an): Bodhidharma – Marea trezire, Rinzai – Cronica realizării, Shunryu Suzuki – Zen aici și acum,  Dokushô Villalba – Ce este zen?, Kaiten Nukariya – Istoria zenului
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie

Zen (Ch’an): Bodhidharma – Marea trezire, Rinzai – Cronica realizării, Shunryu Suzuki – Zen aici și acum,  Dokushô Villalba – Ce este zen?, Kaiten Nukariya – Istoria zenului

‚‚Dacă vă întâlniți cu Buddha, ucideți-l pe Buddha. Dacă întâlniți patriarhi, ucideți patriarhii…dacă întâlniți rude, ucideți-vă rudele’’, le spune maestrul Rinzai ucenicilor săi. Pentru a vedea limpede  trebuie distrus tot ce aduce amăgire în afară și înăuntru. Învățăturile buddhiste sunt risipă de hârtie și hârțoage bune de șters pe jos (Rinzai, pp. 54-55, Nukariya, pp. 10, 64). Tan Hia, un maestru zen, arde statuia lui Buddha pentru a se încălzi într-o dimineață geroasă.  Un alt maestru zen, Joshu a lovit statuia…

1 Comment
27 februarie 2020
‚‚Manfred’’ sau iubirea dincolo de moarte la Byron, Manfred al lui Tchaikovsky, Manfred/Tchaikovsky la Ken Russell
Artă / Cătălin Spătaru / Cinema / Literatură / Muzică

‚‚Manfred’’ sau iubirea dincolo de moarte la Byron, Manfred al lui Tchaikovsky, Manfred/Tchaikovsky la Ken Russell

Manfred luptă cu moartea destinată umanității și iubirii, el vrând să o cheme dintre morți pe iubita sa Astarteea. Iubirea și vinovăția îi mistuie viața dedicată cunoașterii, o cunoaștere folosită pentru a dobândi putere asupra lumii spiritelor, lumii celeilalte, unde este și spiritul iubitei Astarteea. O taină gravă planează asupra iubirii lui Manfred: Astarteea fiind de același sânge cu Manfred, cu sânge nobil ca al lui, probabil rudă cu el sau chiar un sacrificiu ascuns închinat cunoașterii, sacrificarea Astarteii pentru a…

0 Comments
12 februarie 2020