Aristotel în Etica Nicomahică(cărțile VIII și IX) despre: prietenie, trei tipuri de prietenii, prietenia în democrație, numărul de prieteni, egalitatea și nemulțumirea între prieteni, prietenul ca al doilea eu, bunăvoință, concordie și alte lucruri prietenești

Mai vorbim despre viața plăcută? Da, dar despre viața alături de prieteni. Când oamenii sunt prieteni între ei nu este nevoie de justiție. Ce presupune prietenia? Bunăvoință reciprocă, fiecare dorind binele celuilalt, bunăvoință de neignorat de celălalt(1155a,b 1156b). Câte feluri de prietenii sunt? Trei, în funcție de obiectul prieteniei sau de ceea ce se iubește: utilul, plăcutul, binele. Prietenia pentru avantaje este cea care urmărește utilul și nu iubirea reciprocă. Prietenia pe baza plăcerii este întemeiată pe plăcerea pe care ne-o…

5 Comments

Aristotel despre ne/cumpătare, ne/stăpânire de sine, tărie și slăbiciune în Etica Nicomahică(cartea VII, capitolele I-X)

Oamenii cu o virtute stârnind o profundă admirație sunt rari, rari sunt acești oameni divini. Rare și bestiile care duc viciul la exces, exces al excesului, uneori datorită unor maladii. În afara acestor două dispoziții rare din sfera moralului, mai sunt viciul și lipsa de stăpânire, ca opusele virtuții și stăpânirii de sine(1145a, 1148b, 1149a). Nu este cel necumpătat un nestăpânit, iar  cel cumpătat un stăpân pe sine? Nu, pentru că necumpătarea este rea, pe când stăpânirea de sine este bună…

0 Comments

7 munți pe ale căror poteci ai putea să-ți drumețești gândurile și pașii

Tarcău Din grupa Carpaților Orientali, munții Tarcău sunt mai puțini cunoscuți. Valea Trotușului este o cale de acces. Traseele marcate sunt cvasi-inexistente. Un marcaj vechi existând din Brusturoasa prin Camenca. Nu l-am ales. Doar cu harta am ajuns prin Ghimeș-Tărhăuși pe drumuri inexistente pe hărți, drumuri forestiere bune, construite de exploatatorii de lemn ce se uitau la noi ca la extratereștri.  După ce am depășit drumurile forestiere, peisajele cu versanții acoperiți de zăpadă, ceața învăluind totul te transpunea parcă într-o altă…

8 Comments

7 orgi din România, 7 regine ale instrumentelor pe care ai vrea să le asculți pentru a-ți face spiritul maiestuos

Orga din Biserica Neagră Pe Hans Eckart Schlandt l-am auzit prima dată pe un disc de vinil. Atunci am cunoscut ceea ce se poate numi seninătatea prin muzică și anume prin ciacona în fa minor de Pachelbel. https://www.youtube.com/watch?v=j4hbEzT9toA&t=303s Apoi l-am auzit la orga Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași. Magnifica Toccată și Fugă în re minor de Bach nu a sunat la nivelul așteptat, dar aglomerația celor prezenți, majoritatea tineri, a dat lumină orgii Institutului, ce nu se aude așa bine precum…

10 Comments

O viață a lui Mozart de Paul Johnson

 ‘‘Te ador de mor’’ îi scria Wolfgang la 21 de ani scumpei verișoare-buclișoare după ce ‚‚venit-a de la tata scrisorica. Ha! Ha! Și mi-a picat în lăbuțe-gheruțe’’. În ton cu glumele grosolane ce se purtau în secolul XVIII și nu numai, Mozart îi scrie soției:’’spune-i mamei tale că încă o iubesc…cât timp o să aibă bășini în fund. Să fii sănătoasă draga mea, bucură-te, veselește-te, și faceți din când în când amândouă câte un scurt duet de bășini’’(p. 26). Muzica este…

8 Comments

Aristotel – Etica Nicomahică(cărțile 4, 5, 6) sau despre generozitate, mărinimie, grandoare sufletească, dreptate, înțelepciune practică și alte lucruri etice

“Să vorbim în continuare despre generozitate’’(1119b). Generosul dăruiește bunuri materiale(tot ce poate fi măsurat în monedă), de dragul frumosului moral, fără să-i pară rău că dăruiește, nu dăruiește la întâmplare, dar, deși depășește uneori limita în a dărui, gândindu-se mai puțin la sine, el păstrează o măsură pentru a putea dărui mai departe, venind în ajutorul celorlalți, după posibilități(1120a,b). Risipitorul, avarul și cupiditatea Dar insuficiențele? Risipitorul dăruiește risipindu-și avutul, dăruind cui nu se cuvine(lingușitorilor) și dă cui nu are nevoie de…

1 Comment

Hermann Hesse – ‘‘Francisc de Assisi’’, un sfânt de mileniu II ca ‘‘o poezie pură și dulce’’

Negustorul bogat Bernardone, tatăl lui Francisc, văzând că fiul lui nu-și bagă mințile în cap după o chelfăneală strașnică și o zăvorâre la domiciliu, l-a reclamat pe Francisc pentru a-l dezmoșteni. Autoritatea orașului Assisi a trimis cazul tribunalului spiritual pentru că Francisc își vânduse ce avea și plecase de acasă pentru a trăi la marginea orașului într-o grotă, ajutând la reconstruirea unei capele. În fața tribunalului episcopal, tatăl l-a renegat iar Francisc s-a dezbrăcat cu umilință în fața tuturor de hainele…

0 Comments

‚‚Nu sperați că veți scăpa de cărți’’ ne avertizează Umberto Eco și Jean-Claude Carriere

Biblioteca încălzește, adăpostește, ferește de erorile umanității, cititorul este înconjurat de ideile lumii, de sentimente, de cunoaștere și de rătăcirile posibile din cărți, fiind oarecum protejat de primejdiile înghețate ale ignoranței, încât nu-i va fi niciodată frig în bibliotecă(p. 227). Umberto Eco Cartea și tehnologia Un futurolog anticipa la o întâlnire la vârf la Davos în 2008 că pe lângă scumpirea petrolului, cotarea apei la bursă, un alt eveniment ce va zdruncina omenirea va fi: dispariția cărții(p.13). Cartea tipărită din epoca…

2 Comments

Încă două introduceri în Metafizica lui Aristotel: cărțile II(alfa mic) și III(Beta)

Aporia sau fundătura logică este o legare a minții din care se chinuiește să iasă, ignorarea problemei nu dezleagă nodul legăturii încurcate, în care gândirea este prinsă(995a). O încurcătură este și prezența cărții alpha mic(cartea II), o mică introducere nu la fel de întinsă ca Alpha mare(cartea I), cu care are în comun ideea cercetării tradiției gândirii asupra primelor principii, cauze sau rațiuni. Diaporematica este metoda de a aduce în discuție argumentele celor din tradiția de gândire, oricât de slabe ar…

0 Comments

Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Nu ne-ar fi de nici un folos această carte, spune Aristotel, dacă nu ne-ar ajuta să devenim virtuoși (1103b). Și de ce să devenim virtuoși? Virtutea este calea supremă către fericire, fericirea fiind activitatea conformă cu virtutea (1098b). Fericirea este binele perfect, suprem, scop în sine căci nu vrem fericirea sau binele pentru altceva, în schimb sănătatea, plăcerea, inteligența, onoarea le vrem pentru a fi fericiți (1097 a,b). Și nu este îndeajuns să vrem doar plăcerea sau inteligența pentru ele însele?…

4 Comments