Categorie destinată tuturor articolelor publicate de Cătălin Spătaru.
Început și sfârșit Plotin nu vorbea despre neamul său, despre ziua sa de naștere, nu voia să i se facă chipul prin pictură sau sculptură. Trupul său era temniță a sufletului, nu conta prima zi a încătușării, adică ziua de naștere, fiind de fapt începutul condamnării sufletului la a purta jugul senzorialității, poftelor și pasiunilor. Chipul său cu care l-a încătușat natura, un chip zugrăvit, o copie a chipului ar dăinui după moartea unui om ca Plotin, ca și cum ar…
Europa și-ar refuza un viitor dacă s-ar replia pe ce are particular. Calea ei romană ar fi sarcina culturală a Europei. Europa trebuie să fie conștientă de valoarea ei și valorile ei, dar și de lipsa ei de importanță. Cu valoarea ei și valorile sale perene va putea rezista barbariei interne și externe, mai mult, va trebuie să le domine; cu lipsa ei de importanță, amintindu-și că de la originile ei medievale a fost mesageră, servitoare, s-a raportat mereu la altceva,…
Isus Christos, prins de organele păzitoare la miezul nopții pe lângă o biserică pustie în Noaptea de Înviere. Zădărnicind combaterea bolilor, Iisus Hristos a fost amendat cu 2000 lei pentru circulația după ora 22 fără declarație conformă ordonanței militare, plus 2000 lei pentru că depășea vărsta de 65 de ani cu aproape două milenii, Isus Christos necirculând în intervalul orar prevăzut de ordonanța militară pentru protejarea venerabililor. Având în vedere că, dublul amendat a declarat domiciliul cândva în Nazaret și apoi…
Considerat de unii noul Hawking, fizicianul italian pare, cel puțin abordând problema timpului, să arate o mai mare deschidere către cultură în expunerea unui concept științific. Sau poate timpul, un concept complex ce-și păstrează misterul, uneori dureros, a impus o astfel de abordare. De la Horațiu, Mahābhārata, Eccleziast, Augustin și Saadi până la Rilke, Heidegger, Reichenbach și Proust, cartea fizicianului Rovelli aduce, alături de cunoașterea timpului din fizică, pe cea din filozofie, religie sau literatură. Mai mult, expunerea științifică a noțiunii…
Am devenit helveți, domesticiți și sortiți mediocrității pentru totdeauna, elvețienizarea țărilor, ca posibilitate neatrăgătoare pentru Cioran, s-a produs (pp. 28, 44). Ultimele luni epidemice ne-au arătat-o. Elveția este complacere și afundare în igienă, în platitudine, în idolatria omului, cu sănătatea lui imperială și cultul legilor, ce-o protejează. Imperiul, civilizația occidentală, Estul Europei și Rusia Dar Cioran este atras de popoarele lipsite de scrupul, nesățioase, gata să le devoreze pe celelalte, să calce în picioare valorile ce stau în calea victoriei lor.…
Condamnarea neliniștii azi se face dintr-o perspectivă bio-sociologică, pentru că omul pradă neliniștilor nu mai este capabil să dea randament satisfăcător, să-și exercite funcțiunile și sarcinile cu toată inima. Neliniștea și moartea sunt condamnate la uitare, realitățile sunt fardate pentru ca omul să-și îndeplinească eficient obligațiile și funcțiile, iar apoi să lase locul altuia, spune Gabriel Marcel. Sentimentalismele americane sau eliberarea proletariatului de neliniștile nesănătoase de sorginte burgheză sunt căi prin care omul este redus la o unitate de funcționare, la…
În fața primejdiilor, om adevărat este acela care nu-și expune virtutea, nici nu și-o ascunde, căci a te salva nu înseamnă a te îngropa. Prefer să fiu mort decât să trăiesc asemenea unui mort, să ies din rândul celor vii dinainte de a muri, spune Curius Dentatus. Primejdiile neliniștesc, teama vrea să ne înlănțuie, dar spiritul nostru trebuie să rămână în mișcare, precum al lui Socrate încurajându-i pe atenienii aflați sub dominația celor 30 de tirani. Împotriva neliniștii Ne înlănțuie treburile…
Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…
În primăvara lui 379, Grigorie de Nyssa călătorește către sora sa Macrina, pentru a deplânge împreună, moartea fratelui lor, Vasile supranumit ‘‘cel Mare’’. Exilat și ascunzându-se de autorități, Grigorie de Nyssa își găsește sora măcinată de o boală îndelungată, cercetată de doctori, în apropierea morții, Macrina murind în vara aceluiași an (pp. 347-348). În dialogul cu sora sa, Macrina expune cele mai importante idei, argumente, credințe, interpretări din scrierea lui Grigorie de Nyysa, fratele ei având rolul celui ce se îndoiește…
Copacii comunică între ei, se apără, își cresc urmașii, îi ajută pe cei tăiați, pe cei bătrâni, pe cei slabi și bolnavi, rădăcina fiind un posibil creier al copacului, copacii suferă în orașe sau plantați de oameni, creează un ecosistem cu mii de alte specii…toate aceste caracterizări folosesc cuvinte înțelese firește simbolic, metaforic. Nu avem limbaj încă pentru a înțelege la propriu lumea copacilor, a plantelor, viața lor interioară, nu ceea ce ține de funcțiune și de controlul nostru subordonat utilității…
