Categorie destinată tuturor articolelor publicate de Cătălin Spătaru.

Meditație despre meditația lui Hugo de Saint Victor asupra meditației în ‚‚Meditații spirituale’’ și ‚‚Didascalicon’’

Meditația filosofului este precum rugăciunea credinciosului, spune Karl Jaspers. Nu precum rugăciunea pentru interesul egoist, ci acea în care credinciosul îl întreabă pe Dumnezeu, așteaptă răspunsuri, se luptă cu Dumnezeu, se simte părăsit, crede că nu este auzit, când găsește indicii prin rugăciunea lui, iar prin acestea certitudinea căii lui. În privința meditației filosofului, ea nu este doar în conveniențele unor forme ale gândirii, în formule sau în tehnici, ci în singularitatea unui angajament, în care cel care meditează găsește forța…

0 Comments

O recitire, o reinterpretare la ‘‘Oratoriul de Craciun’’ al lui Tunström, un altfel de Crăciun

O stare de bine, aproape minunată a rămas în mine peste ani în urma citirii cărții lui Tunström, precum o muzică frumoasă, a cărei amintire foarte plăcută este remanentă mult timp. Această stare provocată de carte, un pic diferită, dar asemănătoare stării provocate de o muzică frumoasă,  o aveam deși nu mai țineam minte nimic din narațiune, nici un personaj, doar câteva imagini, dintre care una mai pregnantă: zăpadă, multă zăpadă, zăpadă peste un cimitir, morminte ninse… Și când deschizi romanul,…

0 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) François Furet și Ernst Nolte într-o dezbatere despre fascism și comunism

Comparația fascism/comunism, un subiect tabu Gulagul este anterior Auschwitz-ului, fascismul și nazismul au fost reacții la comunism, la teroarea de după Revoluția din Octombrie, la obsesia Cominternului de a extinde Revoluția și în Germania (pp. 43-44). Fascismul lui Mussolini din 1919 a fost o reacție la amenințarea unui bolșevism italian, Mussolini provenind  dintr-un socialism revoluționar ‘‘ fiindu-i mult mai ușor să-l imite pentru a-l combate’’ (p. 40). Revoluția rusă din 1917 este punctul de plecare pentru reacția fascistă și nazistă. Astfel…

7 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) 30 de Requiem-uri pentru 30 de ani

Pentru cei 30 de ani, 30 de Requiem-uri, mai potrivite decât muzica ușoară și populară pe care voiau s-o ofere unii în amintirea lui 22 decembrie 1989, în Piața George Enescu. Un Requiem în această piață ar fi fost mai potrivit, Orchestra Radio a oferit unul în Sala Radio, dintre multele Requiem-uri, am ales 30, totuși prea puține pentru suferința și moartea oamenilor. 1. Miguel Del Castillo Garcia-Pablos: Requiem https://www.youtube.com/watch?v=6iEx-pImNk8 2. Luigi Cherubini: Requiem in C minor https://www.youtube.com/watch?v=UWQOTRLP1Cs 3.  Cherubini:  Requiem…

1 Comment

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) IICCMER, Mihai Burcea, Marius Stan, Mihail Bumbeș –  Dicționarul ofițerilor și angajaților civili ai Direcției Generale a Penitenciarelor (vol. 2)

Îndemnul ‚‚să nu ne răzbunați’’ venit de la unii dintre cei care au suportat represiunea comunistă vine să rupă lanțul răzbunării, al violenței pornit din perioada interbelică. Sistemul represiv folosit de statul comunist își are originea în represiunea interbelică, în constituirea unei organizări a penitenciarelor și lagărelor unde erau închiși, internați, suspecții de acțiuni comuniste sau legionare, ce amenințau statul. Securitatea a continuat anchetarea minorilor, interzicerea vizitelor, a legăturilor cu familia, inițiate de Siguranța interbelică, ce apăra o ordine a partidelor…

1 Comment

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) Forme de rezistență spirituală în experiențele carcerale din România comunistă, vol. 2, de IICCR, Cosmin Budeancă (coordonator)

Colonelul Brânzaru, boxer de categoria grea, bătăuș al Securității îl lovește în cap cu un săculeț de nisip pe deținutul politic Tertulian Langa: - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. … De sute de ori, de o 1000 de ori, de nenumărate ori. Nu spun! Nu spun! Nu spun! Amenințat că-i bate soția însărcinată de față…

3 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) Experiențele carcerale din România Comunistă (vol. 2) de IICCR, Cosmin Budeancă (coord.), reconstruite și repovestite

Eliberarea Ieșind afară pe poarta închisorii, abia putea vedea orbit fiind de lumina soarelui.  A tânjit ani întregi, alături de ceilalți, după o rază de soare într-o încăpere având micul geam bătut cu lemne. Ani de întuneric și de lumină a becului, stând în picioare de dimineața până seara, fără să se reazeme de pat, altfel ajungeau la Neagra. Pe lângă el au țâșnit fugind câțiva țărani eliberați, împiedicându-se, căzând, numai să scape de gândul că s-ar putea răzgândi cei din…

5 Comments
Moshe Idel cu ‘‘Mircea Eliade, de la magie la mit’’ sau calul troian (al sacrului) în lumea noastră profană
??????????????????????????????????????????????????????????

Moshe Idel cu ‘‘Mircea Eliade, de la magie la mit’’ sau calul troian (al sacrului) în lumea noastră profană

 Un cal troian în lumea academică, se declara Mircea Eliade într-o scrisoare pierdută către Julius Evola. Prin imensul ocol al erudiției, el aduce la lumină religia arhaică, religiozitatea cosmică uitată, acel strat acoperit de binecunoscutele religii, acoperit, dar nu pierdut. Aducerea religiozității arhaice, cosmice, în discuțiile din istoria și știința religiilor, în cercetările profane ale erudiților, este ca un cal troian (p. 278).  Un cal troian al sacrului camuflat în profan, în profanul erudiției academice, în profanul lumii moderne (și postmoderne),…

0 Comments

Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi

Rugați-vă pentru omul modern, eroul faustian! Omul modern este Faustul lui Goethe biruitor asupra totului, dar care-și pierde conexiunea cu natura, cu lucrurile, cu semenii (nu facem filosofii ale comunicării, facultăți despre științe ale comunicării, rețele ale comunicării când conexiunea și comunicarea dintre noi este în criză perpetuă?). Faust, eroul modern, nu are sălaș și nu știe ce vrea, fiind ispitit mereu de posibilitatea nesfârșită și goală, de o mulțime de spectre frumoase și fără conținut, de parteneri posibili în locul…

1 Comment

Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

‚‚Cultura crește din excesul vieții asupra ei înșiși…e adevărul nostru, e ordinea după chipul și asemănarea noastră’’  Cultura nu-i opusul vieții, ea este încă viață, este chiar excesul vieții, excesul biologiei, nu doar transfigurare a biologiei, ce pare să pună în centru tot biologia, nu cultura. Experiențele religioase au scos la iveală posibilitățile spirituale ale omului, experiența științifică posibilitățile sale culturale, cultura omenească este adevărul nostru, este ordinea construită de noi, este lumea omului, este omul însuși. Spiritul uman se caută…

3 Comments