Categorie destinată tuturor articolelor publicate de Cătălin Spătaru.
Condamnarea neliniștii azi se face dintr-o perspectivă bio-sociologică, pentru că omul pradă neliniștilor nu mai este capabil să dea randament satisfăcător, să-și exercite funcțiunile și sarcinile cu toată inima. Neliniștea și moartea sunt condamnate la uitare, realitățile sunt fardate pentru ca omul să-și îndeplinească eficient obligațiile și funcțiile, iar apoi să lase locul altuia, spune Gabriel Marcel. Sentimentalismele americane sau eliberarea proletariatului de neliniștile nesănătoase de sorginte burgheză sunt căi prin care omul este redus la o unitate de funcționare, la…
În fața primejdiilor, om adevărat este acela care nu-și expune virtutea, nici nu și-o ascunde, căci a te salva nu înseamnă a te îngropa. Prefer să fiu mort decât să trăiesc asemenea unui mort, să ies din rândul celor vii dinainte de a muri, spune Curius Dentatus. Primejdiile neliniștesc, teama vrea să ne înlănțuie, dar spiritul nostru trebuie să rămână în mișcare, precum al lui Socrate încurajându-i pe atenienii aflați sub dominația celor 30 de tirani. Împotriva neliniștii Ne înlănțuie treburile…
Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…
În primăvara lui 379, Grigorie de Nyssa călătorește către sora sa Macrina, pentru a deplânge împreună, moartea fratelui lor, Vasile supranumit ‘‘cel Mare’’. Exilat și ascunzându-se de autorități, Grigorie de Nyssa își găsește sora măcinată de o boală îndelungată, cercetată de doctori, în apropierea morții, Macrina murind în vara aceluiași an (pp. 347-348). În dialogul cu sora sa, Macrina expune cele mai importante idei, argumente, credințe, interpretări din scrierea lui Grigorie de Nyysa, fratele ei având rolul celui ce se îndoiește…
Copacii comunică între ei, se apără, își cresc urmașii, îi ajută pe cei tăiați, pe cei bătrâni, pe cei slabi și bolnavi, rădăcina fiind un posibil creier al copacului, copacii suferă în orașe sau plantați de oameni, creează un ecosistem cu mii de alte specii…toate aceste caracterizări folosesc cuvinte înțelese firește simbolic, metaforic. Nu avem limbaj încă pentru a înțelege la propriu lumea copacilor, a plantelor, viața lor interioară, nu ceea ce ține de funcțiune și de controlul nostru subordonat utilității…
Îndemnurile mele sunt medicamente utile, nu vindecă bubele, dar le împiedică să se întindă, spune Seneca. Ele sunt îndemnuri pentru bubele sufletului, suflet fără de care omul nu poate fi întru totul sănătos. Are omul doar trupul sănătos? E doar un nebun ce delirează. Pentru sufletul său bolnav, mângâierile filosofiei au fost cele care l-au sculat pe Seneca din patul unde bolea. Reale vrea să readucă înțelepciunea antică în cenușa prezentului, dar sclipirile filosofiei cărora Seneca le datorează viața, nu sunt…
‘‘Aceia care citesc, aceia care Ne spun ceea ce citesc, Aceia care întorc cu zgomot Paginile cărților lor, Aceia care au putere asupra cernelii roșii și negre, Și asupra imaginilor, Aceștia sunt cei care ne conduc, Cei care ne ghidează și ne arată calea.’’ (Codex Aztec din 1524 găsit în Arhivele Vaticanului - p. 288). Spaniolii au distrus bibliotecile aztecilor, naziștii au ars cărți, comuniștii au distrus și cenzurat cărți, turcii au distrus biblioteca fondată de Matei Corvin, perlă a coroanei…
Un început potrivit pentru ‚‚bietul om supt vremi’’, bietul om supt de vremea epidemiei, sugând și el ce se mai află prin magazine, ar fi că aproape 10% din genomul uman este urmarea infecției cu virusuri. Un anumit tip de virusuri generează copii ale propriei structuri și inserează acest cod, ca un cal troian în genomul gazdei, omul sau alte mamifere. Însă în fața altui gen de virusuri, sistemul imunitar a eșuat lamentabil, în ciuda faptului că se luptă de multe…
Norul este. Copacul este. Fluturele este. Omul este. Racheta este. Universul este. Dumnezeu este. Frumusețea este. Acest ‚‚este‘‘, ființa ca ființă, existența ca existență, este atât de neglijat în viața obișnuită, deși apare ca subzistența a toate care sunt, au fost și vor fi. Chiar și neglijența are nevoie de ‚‚a fi’’. Această ființă este frumoasă? Este-le este frumos? Frumusețea pe care noi o legăm îndeobște de ceva sensibil sau moral, frumosul provocator de o plăcere și bucurie subiectivă, frumusețea poate…
Într-o Europă afectată de Războiul de 30 de ani, Descartes călătorește și meditează la cum ne putem folosi rațiunea pentru a distinge adevărul de fals. Cercetând științele, nu numai din cărțile prin care Descartes conversează cu marile spirite și gândurile lor bune (p. 13), ci și făcând propriile cercetări, cum sunt cele din matematică sau medicină, filosoful francez găsește o metodă constând în reguli aplicabile nu doar în cunoașterea din științe, dar și în viața practică sau în morală. Metoda, regulile…
