Socratele lui Paul Johnson, “un om pentru timpurile noastre”

Dându-i-se cupa cu otravă, Socrate a întrebat dacă poate face o libație în cinstea zeilor. Ar părea o impietate să oferi otravă zeilor. Nu i s-a permis pentru că otrava este doar pentru muritorul Socrate. Filosoful înțelege și afirmă că este o datorie să spună o rugăciune pentru buna petrecere din lume. Otrava o soarbe fără șovăială și este pregătit să moară. Se întinde și se acoperă. Dezvelindu-și deodată fața acoperită, ca pentru îngropăciune, înainte de a muri îi spune lui…

5 Comments

‚‚Viața lui Iisus’’ povestită de credinciosul Paul Johnson în secolul XXI

‚‚ Era poet al virtuții, bald al dreptății, menestrel al iubirii divine. Vorbirea lui era o rapsodie, iar în predici, discursul lui era plin de palinodii și poeme’’. Iisus era mai degrabă poet, decât predicator sau orator, el gândea, judeca, vorbea cu imagini, străfulgerări, metafore inspirate de natură(p. 89). Iisus a fost un învățător eminent și un mare artist(p. 205). Ar putea surprinde caracterizarea lui Iisus ca poet și artist dacă neglijăm faptul că poezia este prezentă în cărțile Vechiului Testament…

8 Comments

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din cauza cărții lui? Specialistul în limbi orientale și călătorul Ernest Renan  vrea să povestească viața unui om, a unui om extraordinar, dar a unui om, viață contopită…

0 Comments

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)” (Part. II)

 Am promis acum ceva timp că voi reveni cu o a doua parte a articolului referitor la lucrarea lui Mircea Eliade, intitulată „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)”. Am considerat că o cantitate atât de vastă de informații nu poate fi integrată într-un singur articol, după cum nu poate fi integrată nici măcar în două, însă cred că aceasta este cea mai bună soluție de transmitere a cât mai multor informații cu putință. După cum bine știți (mă refer la…

1 Comment

Contraistoria filosofiei (vol. 2) – Creștinismul hedonist adică gnosticii, Spiritul liber, Lorenzo Valla, Marsilio Ficino, Erasmus și Montaigne sau creștinii epicurieni ai lui Onfray

 Glasul gnosticismului răsună încet și chinuit din umbra trecutului și din spatele veșnicei boxe a acuzaților în care a fost trimis de creștinism. Acesta propovăduiește o credință opusă, o credință ale cărei limite se situează între bine și rău. „Gnosticismul se instalează dincolo de bine și de rău, în toate chestiunile, inclusiv în ce privește sexul, libidoul, dorințele, pasiunile și pulsiunile.” (pag. 22)  Comunitatea gnosticilor, una eretică prin modul de gândire, în raport cu credințele vremii, s-a întemeiat în „orașe și…

3 Comments

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase (Vol. 2)”

Cel de-al doilea volum din „Istoria credințelor și ideilor religioase” începe prin identificarea credințelor magico-religioase din zona Chinei, în perioada neolitică. Cea mai veche așezare din epoca respectivă este Ban po (din provincia Shanxi), care aparține culturii Yangshao și care a fost locuită pentru o perioadă de 600 de ani, urmată apoi de o altă cultură neolitică, de lângă zona Longshan. Identificăm în cultura Yangshsao o serie de credințe și practici religioase ce țin de fertilitate, moarte și spațiu sacru, după…

1 Comment

‚‚Nu sperați că veți scăpa de cărți’’ ne avertizează Umberto Eco și Jean-Claude Carriere

Biblioteca încălzește, adăpostește, ferește de erorile umanității, cititorul este înconjurat de ideile lumii, de sentimente, de cunoaștere și de rătăcirile posibile din cărți, fiind oarecum protejat de primejdiile înghețate ale ignoranței, încât nu-i va fi niciodată frig în bibliotecă(p. 227). Umberto Eco Cartea și tehnologia Un futurolog anticipa la o întâlnire la vârf la Davos în 2008 că pe lângă scumpirea petrolului, cotarea apei la bursă, un alt eveniment ce va zdruncina omenirea va fi: dispariția cărții(p.13). Cartea tipărită din epoca…

2 Comments

Emanoil Grigorescu – „Din ierburi s-au născut medicamentele”

  O strânsă conexiune între om și natură a fost stabilită cu ajutorul medicamentelor. Oferite de regnurile vegetal, al fungilor și animal, precum și de minerale, acestea au apărut întâmplător în viața omului preistoric, ca mai apoi să fie nelipsite în viața omului modern.  Se presupune că primul contact cu proprietățile vindecătoare ale plantelor l-au avut femeile din preistorie, care își petreceau viața în sânul tribului, ocupându-se de îngrijirea copiilor, întreținerea adăpostului și culegerea de hrană vegetală – o rezervă în…

0 Comments

„Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca

  În perioada anilor 1949 - 1952, pe teritoriul României, mai precis în zona Piteștiului, s-a desfășurat cel mai cumplit program de „reeducare” din blocul de Est. Acesta poartă denumirea de „Experimentul Pitești” sau „Fenomenul Pitești”, iar scopul principal al „reeducării” a fost acela de a distruge orice tip de rezistență morală a tinerilor deținuți politici, mai precis „de a anihila metodic, și fără posibilitate de recuperare, forța de opoziție a totalității tineretului deținut.” (pag. 18). Programul respectiv a fost pus…

0 Comments

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase” (Vol.1)

„Toți oamenii au sădită în firea lor dorința de a cunoaște.” - Cu această afirmație își începe Aristotel „Cartea A” a lucrării sale, „Metafizica”. Și câtă dreptate are Aristotel, de vreme ce oamenii încearcă să cunoască ce anume este viața de atâta timp. Nu este îndeajuns să trăiești pentru a cunoaște, iar cine crede că a trăi echivalează cu a cunoaște realizează o gravă eroare. Desigur că trăirea oferă experiențele cunoașterii senzoriale, perceptibile, însă câte dintre ele nu s-au dovedit a…

7 Comments