Emanoil Grigorescu – „Din ierburi s-au născut medicamentele”

  O strânsă conexiune între om și natură a fost stabilită cu ajutorul medicamentelor. Oferite de regnurile vegetal, al fungilor și animal, precum și de minerale, acestea au apărut întâmplător în viața omului preistoric, ca mai apoi să fie nelipsite în viața omului modern.  Se presupune că primul contact cu proprietățile vindecătoare ale plantelor l-au avut femeile din preistorie, care își petreceau viața în sânul tribului, ocupându-se de îngrijirea copiilor, întreținerea adăpostului și culegerea de hrană vegetală – o rezervă în…

0 Comments

„Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca

  În perioada anilor 1949 - 1952, pe teritoriul României, mai precis în zona Piteștiului, s-a desfășurat cel mai cumplit program de „reeducare” din blocul de Est. Acesta poartă denumirea de „Experimentul Pitești” sau „Fenomenul Pitești”, iar scopul principal al „reeducării” a fost acela de a distruge orice tip de rezistență morală a tinerilor deținuți politici, mai precis „de a anihila metodic, și fără posibilitate de recuperare, forța de opoziție a totalității tineretului deținut.” (pag. 18). Programul respectiv a fost pus…

0 Comments

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase” (Vol.1)

„Toți oamenii au sădită în firea lor dorința de a cunoaște.” - Cu această afirmație își începe Aristotel „Cartea A” a lucrării sale, „Metafizica”. Și câtă dreptate are Aristotel, de vreme ce oamenii încearcă să cunoască ce anume este viața de atâta timp. Nu este îndeajuns să trăiești pentru a cunoaște, iar cine crede că a trăi echivalează cu a cunoaște realizează o gravă eroare. Desigur că trăirea oferă experiențele cunoașterii senzoriale, perceptibile, însă câte dintre ele nu s-au dovedit a…

7 Comments

Edward Champlin – „Nero”

  Articol realizat de Radu Mihai.  Dacă privim viața socială ca pe o piesă de teatru, atunci ne putem întreba: „Cine este cel mai potrivit actor spre a ne conduce?”. Am crede, probabil, că cel mai potrivit actor este acela care își joacă rolul cel mai bine sau, altfel spus, cel mai eficient cu putință. Însă nu întotdeauna am putut alege persoana care să ne conducă. Uneori, „piesa de teatru” aduce momente de improvizație, momente în care este nevoie ca un…

6 Comments

‚‚Ochi holbați și păr vâlvoi’’ de Trevor Norton sau cunoașterea dincolo de îndurare

Cătălin Spătaru:  Aproape banale sunt tendințele umane de a face orice pentru a dobândi puterea, gloria, bogăția, o ‚‚viață fericită’’.  A face orice însemnând activități, acțiuni de la cele istovitoare la cele de autosacrificare și/sau de sacrificare a celorlalți. Cuceritori, politicieni, aventurieri, harnici și sârguincioși până la epuizare, escroci, jefuitori și tâlhari iată doar câteva etichete puse oamenilor dedicați unor activități duse până la sacrificarea proprie și/sau a semenilor. Mai puțin cunoscuți sunt cei ce sunt mistuiți de pasiunea pentru cunoaștere,…

2 Comments

Mircea Eliade – „Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului”

Interesul propriu asupra manifestării fenomenelor magico-religioase datează din copilărie, de când am întâlnit pentru prima dată termenul de „șaman”. Fiindcă în viața cotidiană acest termen și-a pierdut principala însemnătate și este atribuit unei varietăți ample de activități sacre, am decis că modul cel mai benefic (și actualmente posibil) de clarificare a conceptului constă în parcurgerea unei lecturi care să cuprindă elementele ce țin de viața șamanilor. Astfel, lucrarea lui Mircea Eliade, publicată în anul 1951 și intitulată „Le Chamanisme et les…

13 Comments

„Procesul” lui Franz Kafka

Radu Mihai:  Să trăiești într-un sistem corupt, într-un sistem care se manifestă cu un scop egoist, referitor la propria supraviețuire, fără vreun beneficiu adus societății, atunci trebuie să te aștepți la orice acțiune din partea celor ce i se supun, căci actele realizate de aceștia denotă doar supunere, însă nu și vreo formă de gândire critică. Sistemul le dictează mișcările acelora care „aleg” să-l urmeze, iar teama de superiorii din ierarhie elimină orice tip de obiectivitate din conștiința acestora. Astfel că…

1 Comment

Strigoiul (lui) Boris Groys bântuindu-ne cu ‘‘Post-Scriptumul comunist’’

Tovarășul Boris Groys nu a murit. El este viu. Este o stafie activă, iar cu sprijinul unor oameni iubitori de stafii, ne aiurește cu o mizerabilă carte. Dar să înțepăm în inimă strigoii minții umane. În traducerea cărții din 2006 (Das kommunistische Postskriptum), autorul, bucurându-se de deliciile capitalismului, ne spune că orice critică la adresa capitalismului durează cât se vinde bine, și că societatea criticabilă total este doar cea care devine comunistă, așa cum înclinația spre comunism se găsește la cine…

0 Comments

A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna

 Sau nu, pentru o epocă hedonistă care alege ușor plăcerea ar părea că între datorie și plăcere nu este o alegere grea. Nici pentru noi, Herculeenii și Herculeenele ce ne muncim cu timpul vieții noastre, pentru a reuși cât mai bine să-l risipim. Cartea lui Grayling nu-i deloc o risipă. Pentru cei înaintați în studiul filosofiei ar fi o reluare benefică, de reamintire a unor argumente în discuția unor teme importante precum binele și răul, etica și morala, sexul, drogurile, eutanasia,…

0 Comments

Bukovski la Sighet: vizita omului neînfrânt de sistemul comunist

În 1992 Bukovski copiază la Moscova cu un scanner adus din Anglia mii de documente secrete din arhivele secrete ale Partidului Comunist. Nu avea voie să xeroxeze documentele, dar să le copieze cu un scanner nu era precizat de lege, fiind un instrument abia utilizat atunci. Ca-ntr-un film american oamenii se plimbau în jurul lui, cercetau scannerul, iar el copia în continuare. Când spre sfârșit cineva a țipat că va scoate din țară documente secrete, Bukovski a continuat. N-ar fi putut…

4 Comments